Cea mai mică valoare anuală dintre cele 11 stații în 2025, în micrograme pe metru cub, față de 38,77 la Mihai Bravu.
Legea permite 35 de zile pe an cu PM10 peste 50. Obor a ajuns la 48, Colentina la 47, iar Voluntari la 39.
În sezonul rece, concentrațiile de PM2.5 la majoritatea stațiilor au fost aproximativ duble față de vară, mai ales din cauza încălzirii cu combustibil solid.
Din 2030, pragul anual de NO₂ în UE coboară la 20. Potrivit Ecopolis, opt dintre cele 11 stații l-ar depăși.
Stația cea mai apropiată, o vizită într-o seară de iarnă, distanța față de drum, cum se încălzesc vecinii și nu doar o hartă.
Calitatea aerului în București și Ilfov: răspunsul scurt
Potrivit analizei realizate de asociația Ecopolis pe datele rețelei naționale de monitorizare pentru 2025, problema principală în București și Ilfov sunt particulele (PM10 și PM2.5), mai ales iarna. Zonele cele mai problematice sunt Obor, Colentina și Voluntari. La oxizii de azot (NO₂), care provin mai ales din trafic, cea mai mică valoare anuală dintre cele 11 stații a fost măsurată în Balotești: 8,84 micrograme pe metru cub, față de 38,77 la Mihai Bravu. Iarna, încălzirea casnică cu lemne crește particulele aproape peste tot. La data de octombrie 2026.
Scriu acest lucru cu prudență, pentru că noi construim în Balotești, iar o cifră bună despre locul tău sună întotdeauna a reclamă. De aceea prezint datele așa cum sunt, inclusiv ce nu spun ele.
De unde provin datele
În România funcționează Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), cu stații automate care măsoară poluanții în fiecare oră. Datele publice sunt disponibile pe site-ul rețelei, calitateaer.ro.
În București și Ilfov există mai multe astfel de stații, iar una dintre ele se află în Balotești: o stație de fond din afara orașului, menită să măsoare aerul departe de sursele directe de poluare. Analiza pe care o citez aici este raportul Ecopolis pentru 2025, publicat în iunie 2026 și bazat pe datele rețelei naționale. Ecopolis este o organizație civică, nu o autoritate publică.
Particulele: unde se depășește limita
Legea permite cel mult 35 de zile pe an în care media zilnică de PM10 depășește 50 de micrograme pe metru cub. În 2025, trei zone au depășit plafonul:
| Zonă | Zile de depășire PM10 în 2025 | Peste limita permisă |
|---|---|---|
| Obor / Veranda | 48 | 13 zile |
| Colentina | 47 | 12 zile |
| Voluntari | 39 | 4 zile |
La PM2.5, particulele fine care pătrund adânc în plămâni, cele mai mari valori anuale au fost măsurate la Chiajna-Militari (20,78, pe baza a doar 217 zile de măsurare), Vitan-Dudești (20,27), Colentina (19,01), Voluntari (18,86) și Sintești (18,47). Potrivit Ecopolis, doar Vitan-Dudești este considerată oficial o depășire a pragului anual de 20.
Zonele cu cel mai scăzut PM2.5 au fost Politehnica și bulevardul Iuliu Maniu, Universitate, Măgurele și Drumul Taberei.
NO₂: traficul și cifra din Balotești
Oxizii de azot sunt cel mai bun indicator al impactului traficului. Pragul anual actual în UE este de 40 de micrograme pe metru cub, potrivit Comisiei Europene. Nicio stație nu l-a depășit în 2025:
| Stație | NO₂ anual, micrograme pe metru cub |
|---|---|
| Mihai Bravu | 38,77 |
| Universitate, Cercul Militar | 38,34 |
| Bragadiru, Alexandriei | 35,33 |
| Crângași | 27,31 |
| Drumul Taberei | 26,63 |
| Chiajna-Militari | 18,81 |
| Măgurele | 17,41 |
| Balotești | 8,84 |
Valoarea din Balotești este de patru ori mai mică decât cea din intersecțiile aglomerate ale orașului, și asta se întâmplă când stația este departe de trafic. Dar este o singură stație, iar un singur punct nu reprezintă fiecare stradă din comună. O casă lipită de DN1 respiră altfel decât o casă de pe o stradă laterală.
Iarna schimbă imaginea
Cea mai importantă constatare din raport, în opinia mea, este cea sezonieră. În sezonul rece, de la 20 octombrie până la 31 martie, concentrațiile de PM2.5 la multe stații au fost aproximativ duble față de vară, adică de 2 ori mai mari. Cele mai mari diferențe au fost măsurate la Voluntari, Chiajna-Militari, Giulești și Sintești, iar Ecopolis le atribuie încălzirii casnice cu combustibil solid și arderilor.
Valoarea din Balotești este de patru ori mai mică decât cea din intersecțiile aglomerate ale orașului, și asta se întâmplă când stația este departe de trafic.
Și G4Media a relatat că primăria pregătește un program pentru circa 18.600 de locuințe din București încălzite cu lemne sau cărbuni, iar un reprezentant al Prefecturii a menționat arderile ilegale de deșeuri de la Sintești.
Ce înseamnă pentru zona periurbană: aerul curat de vară nu garantează aer curat iarna. Un sat în care vecinii se încălzesc cu lemne se poate simți altfel într-o seară de iarnă, chiar dacă stația cea mai apropiată arată o medie bună.
Ce nu spun datele
Înainte să trageți concluzii despre un cartier, merită să cunoașteți limitele:
- Puține stații, suprafață mare. Analiza NO₂ se bazează pe doar 11 stații pentru tot Bucureștiul și Ilfovul. Corbeanca, Snagov sau Otopeni nu au un rând propriu în tabel.
- Nu toate stațiile au funcționat tot anul. Valoarea de la Chiajna-Militari, de exemplu, se bazează pe 217 zile, așa că nu va fi inclusă în raportarea oficială.
- Doar trei poluanți. Raportul analizează PM10, PM2.5 și NO₂. Alți poluanți pe care îi măsoară rețeaua nu au fost incluși.
- Senzorii independenți sunt un indiciu. Sunt utili pentru a vedea o tendință pe strada dumneavoastră, dar nu înlocuiesc o stație oficială.
Ce urmează în 2030
Directiva (UE) 2024/2881 coboară pragul anual pentru NO₂ de la 40 la 20 de micrograme, începând din 2030. Potrivit Ecopolis, opt dintre cele 11 stații (8 din 11) ar depăși noul prag. Doar Chiajna-Militari, Măgurele și Balotești l-ar respecta. Acesta este unul dintre motivele pentru care Primăria Capitalei a propus restricționarea mașinilor vechi, așa cum am detaliat în articolul despre zona cu emisii reduse.
Cum verificați aerul înainte de a cumpăra
- Verificați stația cea mai apropiată. Pe calitateaer.ro puteți vedea datele pe stații, iar pe aerlive.ro, platforma Ecopolis, sunt incluși și senzori independenți.
- Mergeți acolo într-o seară de iarnă. Nu doar într-o dimineață de primăvară. Verificați dacă se simte miros de fum în cartier.
- Verificați distanța față de drumul principal. NO₂ scade repede pe măsură ce vă îndepărtați de un drum aglomerat.
- Întrebați cum se încălzesc vecinii. Gaz, pompe de căldură sau lemne. Într-un proiect nou, toți sunt pe același sistem.
- Nu vă bazați doar pe o hartă colorată. Chiar Ecopolis avertizează că harta sa de interpolare este o estimare spațială între stații, nu o măsurătoare în fiecare punct.
Pentru cine contează în mod special
Contează în mod special pentru: familiile cu copii mici, persoanele cu astm sau alergii și vârstnici. Pentru ei, alegerea cartierului este și o alegere de sănătate.
Contează mai puțin pentru: cine caută o proprietate pentru perioade scurte în oraș sau cine oricum locuiește și lucrează în centru și acceptă prețul vieții urbane.
Întrebări frecvente
Unde este aerul cel mai poluat din București?
Potrivit analizei Ecopolis pe datele din 2025, Obor, Colentina și Voluntari au depășit plafonul permis de zile cu PM10, iar la PM2.5 cele mai mari valori au fost măsurate la Chiajna-Militari, Vitan-Dudești, Colentina, Voluntari și Sintești.
Cum este calitatea aerului în Balotești?
La stația de măsurare din Balotești a fost înregistrată în 2025 cea mai mică valoare anuală de NO₂ dintre cele 11 stații, 8,84 micrograme pe metru cub. Este o singură stație, iar iarna încălzirea cu lemne din împrejurimi poate influența particulele.
De ce crește poluarea iarna?
Potrivit Ecopolis, concentrațiile de PM2.5 în sezonul rece sunt aproape duble față de vară la majoritatea stațiilor, mai ales din cauza încălzirii casnice cu combustibil solid, cum ar fi lemnele și cărbunii, și a arderilor.
Unde pot vedea datele despre calitatea aerului în timp real?
Pe site-ul rețelei naționale, calitateaer.ro, și pe platforma aerlive.ro, care combină datele rețelei, rețeaua primăriei și senzori independenți.
Respectă Bucureștiul standardele UE?
La NO₂ da, după pragul actual de 40 de micrograme, dar la limită în intersecțiile aglomerate. La PM10, trei zone au depășit plafonul în 2025. Din 2030, cu un prag NO₂ de 20, majoritatea stațiilor l-ar depăși.
Concluzia
În jurul Bucureștiului, aerul curat se găsește departe de trafic și de încălzirea cu lemne. Localitățile periurbane din afara orașului, printre care Balotești, arată mai bine la NO₂, dar iarna este adevăratul test, iar acesta se verifică pe stradă.
Dacă analizați zone din nordul Bucureștiului și vreți să trecem împreună prin date, programați o discuție de 30 de minute cu mine. Pentru o comparație generală între părțile orașului, vedeți nordul sau sudul Bucureștiului, iar despre viața lângă apă în zona periurbană, articolul despre locuitul lângă un lac în Ilfov.
Moti Azulay, Compass Group Romania
Surse și date: Ecopolis: poluarea aerului în București și Ilfov, 2025 · Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (calitateaer.ro) · aerlive.ro · Comisia Europeană: standardele de calitate a aerului · Directiva (UE) 2024/2881 · G4Media: propunerea zonei cu emisii reduse și încălzirea casnică · Spotmedia: calendarul zonei cu emisii reduse.
Acest articol are caracter informativ general și nu constituie consultanță juridică, fiscală, financiară sau medicală. Datele se bazează pe analiza unei organizații civice asupra datelor rețelei naționale pentru 2025 și variază de la an la an și de la un punct la altul.
Acum știți mai mult.
Articolul are scop informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, fiscală sau financiară. Înainte de orice tranzacție, consultați specialiști locali.
