Potrivit Eurostat, consumul individual efectiv pe locuitor din România era în 2025 de circa 86% din media UE, după ajustarea la puterea de cumpărare. În 2007: 48%.
Potrivit Cushman & Wakefield Echinox, la sfârșitul lui 2025 Bucureștiul avea aproape 1,33 milioane de metri pătrați: 17 centre comerciale, 14 parcuri de retail și 6 galerii.
Potrivit Eurostat, de la 172 în 2007 la 461 în 2025. Media UE: 584.
Potrivit Eurostat, datoria gospodăriilor din România era în 2025 de 12,4% din PIB, față de 49,2% în medie în UE.
Potrivit Eurostat, ponderea locuitorilor în risc de sărăcie sau excluziune a scăzut de la 44,5% în 2015 la 27,4% în 2025. În orașe 13,7%, la sat 39,8%.
Abundența în România: pe scurt
Da, există abundență și se măsoară. Potrivit Eurostat, consumul privat pe locuitor din România, în indicatorul numit „consum individual efectiv” și ajustat la puterea de cumpărare, a ajuns în 2025 la 86% din media Uniunii Europene. În 2007, anul aderării, era de 48%. În 2000, de 30%. România este astăzi, la consumul pe locuitor, la nivelul Portugaliei și al Sloveniei și peste Grecia, Ungaria și Bulgaria.
Abundența se extinde dinspre orașe spre exterior. Potrivit aceluiași Eurostat, ponderea locuitorilor în risc de sărăcie sau excluziune socială a scăzut de la 44,5% în 2015 la 27,4% în 2025. În marile orașe este de 13,7%, sub media UE, iar în mediul rural de 39,8%. În 2026 consumul a intrat într-o pauză: potrivit Institutului Național de Statistică (INS), volumul vânzărilor cu amănuntul a scăzut cu 5,6% în primul semestru, după un deceniu de creștere rapidă.
Pe înțelesul tuturor: România mall-urilor și a brandurilor este reală, mai ales în București. Sărăcia a scăzut cu 17 puncte într-un deceniu, iar provocarea următoare este ca abundența să ajungă și la sat.
Cum se măsoară „abundența”: PIB față de consum
PIB-ul pe locuitor al regiunii Capitalei l-am analizat deja în articolul despre București-Ilfov și cei 188% din media europeană. Aici privim țara în ansamblu și un alt indicator.
PIB-ul pe locuitor măsoară cât se produce în economie. „Consumul individual efectiv” (Actual Individual Consumption) măsoară cât consumă efectiv gospodăriile, inclusiv serviciile pe care li le oferă statul, precum educația și sănătatea. Eurostat recomandă acest indicator atunci când se compară nivelul de trai material între țări.
| An | PIB pe locuitor (UE = 100) | Consum individual efectiv pe locuitor (UE = 100) |
|---|---|---|
| 2000 | 26 | 30 |
| 2007 | 44 | 48 |
| 2014 | 55 | 57 |
| 2019 | 69 | 77 |
| 2025 | 78 | 86 |
Sursa: Eurostat, tabelul prc_ppp_ind_1, în standarde ale puterii de cumpărare (SPC), actualizare 9.7.2026.
Două lucruri ies în evidență în tabel. Primul: marele salt al consumului a venit după 2014, mai ales între 2016 și 2020. Al doilea: consumul este cu circa 8 puncte peste PIB. Gospodăriile din România consumă relativ mai mult decât produce economia, iar asta se leagă de deficitul de cont curent și de deficitul bugetar, pe care le detaliem în capitolul despre ce alimentează creșterea.
Încă o observație: standardele puterii de cumpărare corectează diferențele de preț. Potrivit Eurostat, nivelul prețurilor de consum din România era în 2025 de circa 59% din media UE. În euro, fără această corecție, decalajul este mult mai mare. Despre prețurile din București am scris în articolul despre costul vieții.
Retailul: aproape dublu într-un deceniu, apoi o pauză
Potrivit Eurostat, volumul vânzărilor cu amănuntul din România (fără carburanți, în prețuri constante) a crescut între 2015 și 2025 cu circa 93%. În UE în ansamblu, creșterea din aceeași perioadă a fost de circa 21%. Au existat ani de creștere de două cifre: 13,3% în 2016 și 10,9% în 2017.
| An | Creșterea volumului vânzărilor, România | UE |
|---|---|---|
| 2016 | 13,3% | 1,9% |
| 2019 | 7,3% | 2,7% |
| 2021 | 9,9% | 5,4% |
| 2024 | 9,2% | 1,6% |
| 2025 | 0,3% | 2,4% |
Sursa: Eurostat, sts_trtu_a, volumul vânzărilor, comerț cu amănuntul fără carburanți, serie ajustată sezonier.
În 2025 creșterea s-a temperat. În 2026 a venit o pauză: potrivit datelor INS publicate pe 6 august 2026, volumul vânzărilor în primul semestru a scăzut cu 5,6% față de perioada similară, iar la produsele nealimentare cu 7,3%. Scăderea însoțește pachetul de austeritate din 2025, care a inclus majorarea TVA la 21%, așa cum am descris în articolul despre economia României în 2026. În august 2026, vânzările erau deja ușor peste august 2025, potrivit relatărilor.
Mall-urile Bucureștiului: câtă suprafață există de fapt
Potrivit unui raport Cushman & Wakefield Echinox, stocul de spații comerciale moderne din București a ajuns la sfârșitul lui 2025 la aproape 1,33 milioane de metri pătrați:
| Tip | Număr | Suprafață închiriabilă | Pondere în stoc |
|---|---|---|---|
| Centre comerciale | 17 | 774.700 mp | 58% |
| Parcuri de retail | 14 | 448.300 mp | 34% |
| Galerii comerciale | 6 | 105.000 mp | 8% |
Potrivit aceluiași raport, densitatea medie în București-Ilfov este de circa 500 mp la 1.000 de locuitori. În Sectorul 1, în nordul orașului, 757 mp, iar în Sectorul 5 doar 167. Altfel spus, și în interiorul Capitalei abundența comercială este concentrată. Chiria cea mai mare, potrivit raportului, este la Băneasa Shopping City: 80–90 de euro pe metru pătrat pe lună.
Luxul: patru străzi
Potrivit unei analize Ziarul Financiar din august 2025, luxul din București se concentrează în patru zone: Calea Victoriei, Calea Dorobanților, galeria The Grand Avenue din hotelul JW Marriott și Băneasa Shopping City. Potrivit ziarului, afacerile din aceste zone ajung la circa 1,5 miliarde de lei pe an.
Câteva fapte din aceeași analiză: Louis Vuitton a deschis în decembrie 2024 un magazin nou la parterul hotelului Athénée Palace de pe Calea Victoriei și a închis magazinul anterior din JW Marriott. Pe stradă funcționează și Saint Laurent, Valentino, Celine, Loewe, Zegna și Moncler. Potrivit surselor ziarului, Hermès plănuiește un magazin propriu. Și invers: Burberry și-a închis magazinul din București.
În 1989, penuria era o politică. Astăzi rafturile sunt pline.
Este o piață a luxului tânără, concentrată pe câteva străzi din Capitală, care continuă să atragă branduri noi.
Mașini: de peste două ori și jumătate
| Indicator | 2007 | 2025 | UE, 2025 |
|---|---|---|---|
| Autoturisme la 1.000 de locuitori | 172 | 461 | 584 |
| Persoane care au cumpărat online în ultimele 12 luni | 37,9% (2020) | 60,3% | 73,6% |
Sursele: Eurostat, road_eqs_carhab și isoc_ec_ib20.
Potrivit Eurostat, numărul autoturismelor pe locuitor din România a crescut de peste 2,5 ori de la aderarea la UE. România este încă sub media UE și la același nivel cu Ungaria (461). Despre ce înseamnă asta pentru parcare și trafic în oraș, vedeți articolul despre mașini și parcare în București.
Cumpărăturile online: eMAG și saltul digital
Ponderea românilor care au cumpărat online a crescut de la 37,9% în 2020 la 60,3% în 2025, potrivit Eurostat. Este un salt rapid, iar România se apropie de media UE, de 73,6%.
Jucătorul principal este eMAG, controlat de Prosus. Potrivit Ziarul Financiar (iunie 2026), vânzările generate pe platformă în România au ajuns în 2025 la 10,6 miliarde de lei, în creștere cu 3,9%. Compania care o operează, Dante International, a raportat o cifră de afaceri de 8,71 miliarde de lei, în scădere cu 3,2%, și o pierdere netă de 370,7 milioane de lei. Și gigantul local simte frâna.
Datoria: abundența nu a fost construită pe credit
Aici România este diferită de ce presupun mulți. Potrivit Eurostat, datoria gospodăriilor din România era în 2025 de 12,4% din PIB. În medie în UE: 49,2%. În 2020 era de 16,2%.
Altfel spus, valul de consum nu este finanțat în principal din împrumuturile gospodăriilor. Dacă consumul primește un impuls din credit, acesta vine din altă parte: din deficitul statului, așa cum vom vedea în capitolul despre creștere. Este interpretarea noastră, nu o concluzie a Eurostat.
Sărăcia scade: drumul de la oraș la sat
| Indicator, 2025 | România | UE |
|---|---|---|
| În risc de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) | 27,4% | 20,9% |
| Același indicator, în mediul rural | 39,8% | 21,4% |
| Același indicator, în orașe | 13,7% | 21,0% |
| Coeficientul Gini (inegalitatea veniturilor) | 27,3 | 29,2 |
Sursele: Eurostat, ilc_peps01n, ilc_peps13n, ilc_di12.
Din tabel reies trei lucruri.
1. Progresul este real. În 2015, 44,5% dintre locuitori erau în risc de sărăcie sau excluziune. În 2025, 27,4%. Este o scădere de 17 puncte într-un deceniu.
2. Drumul continuă. În 2025, rata din România era încă peste media UE și doar în Bulgaria (29,0%) și Grecia (27,5%) era mai mare.
3. Orașul a ajuns deja, satul este pe drum. În marile orașe ale României, rata este sub media europeană. La sat este aproape dublă. Abundența Bucureștiului este direcția în care se îndreaptă restul țării.
Coeficientul Gini a scăzut de la 31,0 în 2023 la 27,3 în 2025, sub media UE. Este o scădere abruptă în doi ani, așa că merită privită cu prudență până când datele din anii următori o vor confirma.
Atunci și acum: din anii '80 până azi
| Anii '80 | Astăzi | |
|---|---|---|
| Benzina | pe cartelă: 20 de litri pe lună, iar circulația cu mașina personală după numărul de înmatriculare par sau impar | 461 de autoturisme la 1.000 de locuitori (2025) |
| Alimente și bunuri de consum | potrivit istoricului Mihai Dragnea, oferta de produse de bază și de bunuri de consum a scăzut la jumătate între 1981 și 1989 | volumul retailului aproape s-a dublat între 2015 și 2025 |
| Curent și căldură | din 1982, raționalizarea curentului pentru gospodării și stingerea iluminatului public | 60,3% dintre locuitori cumpără online (2025) |
| Datoria | datoria externă plătită până în primăvara lui 1989, cu prețul austerității | datoria gospodăriilor: 12,4% din PIB (2025) |
Sursa pentru anii '80: Mihai Dragnea, cercetător asociat la Universitatea din Sud-Estul Norvegiei, pe site-ul CommunistCrimes al Institutului Eston pentru Memorie Istorică. Christian Science Monitor scria în decembrie 1989 despre raționalizarea extremă a alimentelor, a serviciilor de bază și a energiei.
Comparația arată de unde a pornit România. În 1989, penuria era o politică. Astăzi rafturile sunt pline, iar provocarea rămasă la sat ține de distribuție, nu de penurie.
Întrebări frecvente
Consumă românii astăzi ca în Europa de Vest?
Aproape. Potrivit Eurostat, consumul individual efectiv pe locuitor din România era în 2025 de circa 86% din media UE, după ajustarea la puterea de cumpărare. Este la nivelul Portugaliei și al Sloveniei și sub Germania (120).
Câte mall-uri are Bucureștiul?
Potrivit Cushman & Wakefield Echinox, la sfârșitul lui 2025 Bucureștiul avea 17 centre comerciale, 14 parcuri de retail și 6 galerii comerciale, în total aproape 1,33 milioane de metri pătrați de spații comerciale moderne.
Este consumul din România finanțat din datorii?
Nu din datoriile gospodăriilor. Potrivit Eurostat, datoria lor era în 2025 de 12,4% din PIB, una dintre cele mai mici din UE, față de 49,2% în medie. Deficitul mare este al statului.
Câți români trăiesc în sărăcie?
Potrivit Eurostat, 27,4% dintre locuitori erau în 2025 în risc de sărăcie sau excluziune socială. În mediul rural 39,8%, iar în marile orașe 13,7%.
Concluzia
Abundența din România se măsoară în cifre. Consumul pe locuitor a sărit de la 48% la 86% din media europeană de la aderarea la UE, retailul aproape s-a dublat într-un deceniu, numărul mașinilor a crescut de 2,5 ori, iar sărăcia a scăzut cu 17 puncte. Abundența a început în orașe și mai ales în București, iar 2026 este un an de pauză după un deceniu rapid. Calea Victoriei arată unde a ajuns țara, iar satul arată unde mai are de mers.
Moti Azulay, Compass Group Romania
Surse: Eurostat: indici de preț și volum, PIB și consum individual efectiv (prc_ppp_ind_1) · Eurostat: volumul vânzărilor cu amănuntul (sts_trtu_a) · Eurostat: autoturisme la 1.000 de locuitori (road_eqs_carhab) · Eurostat: cumpărături online (isoc_ec_ib20) · Eurostat: datoria gospodăriilor (tipspd22) · Eurostat: risc de sărăcie sau excluziune socială (ilc_peps01n) · Eurostat: după gradul de urbanizare (ilc_peps13n) · Eurostat: coeficientul Gini (ilc_di12) · Bursa.ro: datele INS privind comerțul cu amănuntul, 6.8.2026 · Cushman & Wakefield Echinox: piața de retail din București 2025 · Ziarul Financiar: harta luxului românesc, 11.8.2025 · Ziarul Financiar: Dante International, 1.6.2026 · CommunistCrimes: căderea comunismului în România, partea a II-a · Christian Science Monitor: Why Ceausescu Fell, 28.12.1989
Articolul are scop de informare generală și nu constituie consultanță de investiții, juridică sau fiscală. Informații valabile la 23 octombrie 2026. Datele Eurostat și INS se actualizează periodic.
Uitați de economia dictaturii
- Uitați de economia dictaturii: noua Românie
- Cine câștigă cât în România de azi
- Agricultura: grânarul Europei
- Finanțele: bănci, bursă și bani
- IT-ul: de la UiPath la Bitdefender
- Gastronomia și vinul
- Cultura: festivaluri, film și muzică
- Abundența: mall-uri, consum și branduri (sunteți aici)
- Brandurile occidentale: consultanță, audit și hoteluri
- Ce alimentează creșterea: fondurile UE și investițiile
- De la dictatură la economia de piață: ce a rămas și ce s-a construit
Acum știți mai mult.
Articolul are scop informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, fiscală sau financiară. Înainte de orice tranzacție, consultați specialiști locali.
