Potrivit Eurostat, în 2025 România a cultivat circa 1,81 milioane de tone de floarea-soarelui, circa 21% din întreaga recoltă a UE. La porumb este a treia, iar la grâu a patra.
Potrivit Eurostat, în 2023 România avea 2,9 milioane de ferme, circa o treime din toate fermele UE. 90,2% dintre ele au sub 5 hectare.
Cu 8% din suprafața agricolă a UE, România produce 3,7% din producția agricolă a Uniunii (Eurostat, 2023). Este spațiul de creștere a productivității într-o singură cifră.
Potrivit INS, în 2024 deficitul comercial la produse agroalimentare a fost de 4,9 miliarde de euro. România exportă cereale și importă carne, brânzeturi și alimente procesate.
Potrivit INS, în 2024 recolta de porumb a scăzut cu 31,5%, iar producția de cereale cu 14%. Comisia a aprobat un ajutor de circa 400 de milioane de euro pentru fermieri.
Agricultura României: pe scurt
România este cu adevărat una dintre puterile cerealiere ale Uniunii Europene. Potrivit Eurostat, în 2025 a fost prima în UE la producția de floarea-soarelui, a treia la porumb și a patra la grâu. Are circa 8,4 milioane de hectare de teren arabil, a cincea suprafață din UE. În anul de comercializare 2024/25 a fost cel mai mare exportator din UE de grâu, orz și porumb către țări din afara Uniunii.
Există și spațiu de creștere. În România se află circa o treime din toate fermele din UE, iar 90% dintre ele au sub 5 hectare. Cu 8% din suprafața agricolă a UE, produce 3,7% din producția agricolă a Uniunii. Vinde lumii mai ales grâu și porumb și cumpără carne, brânzeturi și alimente procesate. Potrivit INS, în 2024 deficitul comercial la produse agroalimentare a fost de 4,9 miliarde de euro.
Pe înțelesul tuturor: România cultivă și vinde deja mult, mai ales ca materie primă. Etapa următoare este procesarea în țară: carne, brânză și alimente ambalate.
Cât cultivă România: cifrele din 2025
Potrivit datelor Eurostat, iată cifrele din 2025, un an bun după un an de secetă grea:
| Cultură | Producția României în 2025 | Locul în UE | Cine este înainte |
|---|---|---|---|
| Grâu comun | circa 12,97 milioane de tone | al patrulea | Franța, Germania, Polonia |
| Porumb boabe | circa 7,75 milioane de tone | al treilea | Franța, Polonia |
| Floarea-soarelui | circa 1,81 milioane de tone | primul | nimeni |
La floarea-soarelui, România a cultivat circa 21% din întreaga recoltă a UE (8,5 milioane de tone). Și la suprafață este pe primul loc: potrivit Eurostat, în 2025 avea circa 1,97 milioane de hectare de porumb și circa 1,21 milioane de hectare de floarea-soarelui, cele mai mari suprafețe din UE la ambele culturi.
Observați diferența dintre suprafață și recoltă. La porumb, România este prima la suprafață, dar a treia la producție. Altfel spus, fiecare hectar dă mai puțin. Aceasta este tema centrală a agriculturii românești și vom reveni la ea.
2024: ce face o singură secetă unei puteri cerealiere
Anul 2024 a arătat cât de dependentă este agricultura românească de vreme. Potrivit INS (date provizorii din 31 martie 2025), producția de cereale a scăzut cu 14%, de la 20,8 la 17,9 milioane de tone. Porumbul a scăzut cu 31,5%, de la 8,7 la 6,0 milioane de tone. Floarea-soarelui a scăzut cu 26%, de la 2,0 la 1,5 milioane de tone. A scăzut și producția de legume, struguri și fructe.
Potrivit primei estimări Eurostat, productivitatea muncii în agricultura României a scăzut în 2024 cu 16,8%, cel mai abrupt declin din UE. În octombrie 2024, Comisia Europeană a aprobat pentru România o schemă de ajutor de stat de 400 de milioane de euro (2 miliarde de lei) pentru fermierii afectați de secetă. Ajutorul este destinat celor care au pierdut peste 30% din recoltă și ajunge la cel mult 200 de euro pe hectar în caz de pierdere totală.
În 2025 recolta a crescut din nou. Dar nici 2026 nu a trecut liniștit: potrivit Economica, în raportul din iulie 2026 Comisia Europeană a redus prognoza pentru porumbul și floarea-soarelui României, din cauza secetei și a caniculei din iulie. Prognoza era de circa 7,8 milioane de tone la porumb și circa 2,2 milioane de tone la floarea-soarelui.
Ce înseamnă: cea mai mare parte a terenului din România nu este irigată, așa că recolta variază puternic de la un an la altul. Primul loc la floarea-soarelui se reconfirmă în fiecare an bun, iar irigațiile sunt una dintre pârghiile de stabilizare.
2,9 milioane de ferme: două agriculturi într-o singură țară
Aici se află marea diferență dintre România și Franța sau Germania. Potrivit Eurostat, în 2023 existau în UE 8,8 milioane de ferme. 2,9 milioane dintre ele, adică 32,6%, erau în România. Majoritatea acestor ferme sunt foarte mici:
- 90,2% dintre fermele din România au sub 5 hectare (Eurostat, 2023).
- 4,39 hectare este suprafața medie a unei ferme în România, potrivit anchetei INS privind structura fermelor din 2023. Media UE, potrivit Eurostat: 17,8 hectare.
- Circa 25.000 de ferme sunt unități cu personalitate juridică. Suprafața lor medie: 190,51 hectare.
Altfel spus, avem aici două agriculturi. Pe de o parte, milioane de gospodării rurale care cultivă pentru consumul propriu și pentru piața locală. Pe de altă parte, câteva zeci de mii de firme mijlocii și mari care cultivă cea mai mare parte a cerealelor care pleacă pe mare.
Productivitatea: unde se află următoarea creștere
Datele arată cât spațiu de creștere există între numărul de oameni și de hectare și valoarea pe care o produc:
Valoarea adăugată se află în procesare, iar acolo se află oportunitatea României.
| Indicator | România | Media UE | Sursa |
|---|---|---|---|
| Ponderea în fermele UE | 32,6% | nu se aplică | Eurostat, 2023 |
| Ponderea în suprafața agricolă a UE | 8,0% | nu se aplică | Eurostat, 2023 |
| Ponderea în producția agricolă a UE | 3,7% | nu se aplică | Eurostat, 2023 |
| Ocupați în agricultură din totalul populației ocupate | circa 10,9% | circa 3,2% | Banca Mondială (estimare OIM), 2025 |
| Agricultura în PIB | circa 3,0% | circa 1,6% | Banca Mondială, 2025 |
Interpretarea tabelului este o analiză, nu un fapt măsurat: când circa o zecime dintre ocupați produc circa 3% din PIB, productivitatea pe lucrător este mult mai mică decât în restul economiei. Imaginea se potrivește cu fermele mici, cu puțină mecanizare și irigare și cu puțină procesare a producției în țară.
Ce vinde România și ce cumpără
În anul de comercializare 2024/25 (iulie 2024 – iunie 2025), potrivit datelor Comisiei Europene publicate de Ministerul olandez al Agriculturii, România a fost cel mai mare exportator din UE către țări terțe la trei culturi: circa 5,48 milioane de tone de grâu comun, circa 2,07 milioane de tone de orz și circa 1,23 milioane de tone de porumb. O precizare importantă: este un clasament al exporturilor către piețe din afara UE, nu al tuturor exporturilor.
De cealaltă parte a balanței:
- 2024: potrivit INS, deficitul comercial la produse agroalimentare a fost de 4,9 miliarde de euro, 14,7% din întregul deficit comercial la bunuri. Doar 31 de produse de bază au generat un deficit de peste 4 miliarde de euro. Numai la carnea de porc, deficitul a depășit un miliard de euro, iar la brânzeturile din lapte de vacă 400 de milioane de euro.
- 2025: potrivit HotNews, pe baza datelor INS, România a importat alimente de peste 11 miliarde de euro, iar deficitul la alimente a fost de aproape 4 miliarde de euro.
- Analiza BCR: departamentul de cercetare al băncii, pe baza datelor Eurostat, a arătat în 2025 că România este exportator net de materii prime agricole, dar deficitul său la alimente procesate este al cincilea cel mai mare din UE.
Pe înțelesul tuturor: grâul pleacă din portul Constanța, iar pâinea, carnea și brânza ambalate vin cu camionul. Valoarea adăugată se află în procesare, iar acolo se află oportunitatea României.
Portul Constanța: poarta cerealelor
Cea mai mare parte a cerealelor românești care pleacă pe mare trece prin Constanța. Potrivit datelor Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, publicate de Ziarul Financiar în iulie 2026, volumul de cereale tranzitat prin port a scăzut în ultimii trei ani:
| An | Cereale prin portul Constanța | Totalul mărfurilor din port |
|---|---|---|
| 2023 | 36 de milioane de tone | 92,6 milioane de tone |
| 2024 | 26,9 milioane de tone | 77,5 milioane de tone |
| 2025 | 18,3 milioane de tone | 67 de milioane de tone |
Aceste cifre includ și cereale ucrainene tranzitate prin port, nu doar românești. Vârful din 2023 este legat de războiul din Ucraina, când o parte din cerealele ei au fost redirecționate prin România. De atunci Ucraina a revenit la a exporta mai mult prin propriile porturi. Scăderea din 2025 este însoțită și de recolte slabe în anul anterior și de prețuri mici.
Cine sunt marii jucători
- Agricost. Cea mai mare fermă din România, deținută de grupul Al Dahra din Abu Dhabi. Potrivit Economica, compania lucrează circa 57.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei, teren al statului concesionat. Cifra de afaceri în 2025: 729,3 milioane de lei.
- Alte ferme mari. În aceeași listă, după suprafețele declarate la APIA: Intercereal, cu circa 23.000 de hectare, și JD Agro Cocora, deținută de investitori danezi, cu circa 17.500 de hectare.
- Traderii de cereale. Potrivit Ziarul Financiar, în 2025 Cargill a urcat pe primul loc pe piața cerealelor din România, cu o cifră de afaceri de aproape 4 miliarde de lei, iar Ameropa a fost a doua, cu 3,5 miliarde de lei.
Imaginea este clară: marele comerț cu cereale este gestionat mai ales de corporații internaționale, iar suprafețele mari sunt lucrate de firme cu acționariat străin și local.
Atunci și acum: de la CAP la ferma familială
În 1949, regimul comunist a decis colectivizarea agriculturii, iar procesul s-a încheiat în 1962 (Lup, Miron și Alim, 2018). Potrivit ARC2020, la final circa 93% din terenul agricol al României era în structuri colectivizate. În anii '80, pentru a plăti datoria externă, regimul a exportat alimente și alte produse pe seama consumului intern, așa cum descria Christian Science Monitor în decembrie 1989.
După 1989 a venit Legea 18/1991, care a restituit terenurile foștilor proprietari. Inițial, potrivit lui Lup și colegilor săi, s-au restituit până la 10 hectare de familie. Această restituire, care a împărțit pământul între foarte multe familii, poate explica o mare parte din structura de astăzi: milioane de parcele mici.
| Anii '80 | Astăzi | |
|---|---|---|
| Proprietatea asupra terenului | circa 93% în CAP-uri și IAS-uri | privată: milioane de parcele mici, alături de firme mari |
| Cine decide ce se cultivă | planul central | piața, prețurile și regulile Politicii Agricole Comune |
| Unde merge producția | export pentru plata datoriei, raționalizare în țară | export liber, mai ales cereale brute |
| Sprijinul | statul | circa 14,9 miliarde de euro din planul UE pentru 2023–2027 |
Bani de la Bruxelles: Politica Agricolă Comună
În decembrie 2022, Comisia Europeană a aprobat Planul Strategic PAC al României pentru 2023–2027, cu un buget european de 14,9 miliarde de euro. Potrivit Comisiei, fermele sub 50 de hectare primesc o plată suplimentară, iar circa 1,1 miliarde de euro sunt destinate investițiilor în ferme și în unități de procesare. Imaginea de ansamblu a fondurilor UE în România am detaliat-o în articolul despre fondurile UE și infrastructură.
Întrebări frecvente
În ce sens este România „grânarul Europei”?
În 2025 a fost prima în UE la floarea-soarelui, a treia la porumb și a patra la grâu (Eurostat). La grâu, Franța produce încă de peste două ori și jumătate mai mult, dar la floarea-soarelui și la suprafețele cu porumb România conduce în UE.
Dacă România exportă atât de mult, de ce are deficit la alimente?
Pentru că exportă mai ales cereale brute și importă alimente procesate, carne și lactate. Potrivit INS, în 2024 deficitul comercial la produse agroalimentare a fost de 4,9 miliarde de euro.
De ce sunt atât de multe ferme mici?
O explicație posibilă este restituirea de după 1989: Legea 18/1991 a restituit inițial până la 10 hectare proprietarilor, iar pământul s-a împărțit între multe familii. Potrivit Eurostat, în 2023, 90,2% dintre ferme aveau sub 5 hectare.
Cât a costat seceta din 2024?
Potrivit INS, recolta de porumb a scăzut cu 31,5%, iar producția de cereale cu 14%. Comisia Europeană a aprobat pentru România o schemă de ajutor de circa 400 de milioane de euro pentru fermierii afectați.
Are legătură cu cei care locuiesc în București?
Indirect. Piețele sunt pline de produse locale în sezon, dar o mare parte din carnea și alimentele ambalate din supermarket sunt importate. Dacă vreți să vedeți partea locală, consultați ghidul piețelor din București.
Concluzia
România este o putere agricolă a UE. La cereale și floarea-soarelui este un jucător de top, iar în anii buni se numără printre marii exportatori. Etapa următoare este deja marcată în date: conectarea milioanelor de ferme mici la piață, irigațiile și procesarea în țară a unei părți mai mari din producția care azi pleacă drept materie primă. Agricultura românească este o poveste a abundenței din câmp, iar industria alimentară este etapa ei următoare.
Și drumul până aici este interesant. Regimul comunist a centralizat pământul și a exportat alimente pe seama locuitorilor. Structura de astăzi s-a născut din destrămarea acelei structuri și din banii și piețele care s-au deschis odată cu aderarea la UE.
Moti Azulay, Compass Group Romania
Surse: Eurostat, producția vegetală (apro_cpsh1) · Eurostat, fermele și terenul agricol din UE · INS, producția vegetală în 2024, 31.3.2025 (copie Agrointel) · Ministerul olandez al Agriculturii, ancheta INS privind structura fermelor 2023 · Ministerul olandez al Agriculturii, exportul de cereale 2024/25 · Banca Mondială, ocuparea în agricultură · Banca Mondială, agricultura în PIB · Banca Mondială, teren arabil · Economedia, productivitatea muncii în agricultură 2024 · Newsweek România, buletinul INS, 4.11.2025 · HotNews, deficitul comercial 2025 · Curs de Guvernare, analiza BCR · Ziarul Financiar, operatorii portuari 2026 · Ziarul Financiar, traderii de cereale 2025 · Economica, cele mai mari ferme 2025 · Economica, prognoza recoltei 2026 · Comisia Europeană, aprobarea Planului Strategic PAC al României · Comisia Europeană, Daily News 24.10.2024 · Lup, Miron, Alim, reforme și politici agricole în România 1918–2018 · ARC2020, cooperativele în România · Christian Science Monitor, 26.12.1989
Articolul are scop de informare generală și nu constituie consultanță de investiții. O parte din datele privind recoltele din 2024 și 2025 sunt provizorii și pot fi actualizate, iar surse diferite (INS, Eurostat, Comisia) dau uneori cifre ușor diferite. Informații valabile la 23 octombrie 2026.
Uitați de economia dictaturii
- Uitați de economia dictaturii: noua Românie
- Cine câștigă cât în România de azi
- Agricultura: grânarul Europei (sunteți aici)
- Finanțele: bănci, bursă și bani
- IT-ul: de la UiPath la Bitdefender
- Gastronomia și vinul
- Cultura: festivaluri, film și muzică
- Abundența: mall-uri, consum și branduri
- Brandurile occidentale: consultanță, audit și hoteluri
- Ce alimentează creșterea: fondurile UE și investițiile
- De la dictatură la economia de piață: ce a rămas și ce s-a construit
Acum știți mai mult.
Articolul are scop informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, fiscală sau financiară. Înainte de orice tranzacție, consultați specialiști locali.
