Gastronomia și vinul României: atunci și acum, în date

Gastronomia și vinul: pe scurt

Potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), România a produs în 2025 circa 3,3 milioane de hectolitri de vin. Este locul șase în Uniunea Europeană, după Italia, Franța, Spania, Germania și Portugalia. Suprafața sa viticolă, de 187.000 de hectare, este a patra din UE. Sunt cifrele unei adevărate țări a vinului.

Cea mai mare parte a acestui vin rămâne acasă. Potrivit unei analize Wines of Romania pe baza datelor INS, România a importat în 2023 vin de circa 268 de milioane de euro și a exportat de circa 72,5 milioane de euro. Iar la restaurante, în februarie 2026, România nu avea încă niciun restaurant în Ghidul Michelin. Recunoașterea internațională vine prin concursurile de vin, prin alte ghiduri și prin primele chei Michelin pentru hoteluri.

Pe înțelesul tuturor: România produce mult vin și îl bea mai ales acasă. Restaurantele din București au progresat enorm față de anii '80, iar ghidurile internaționale încep deja să sosească. Trecerea de la cozile la pâine și la ulei la o piață liberă este una dintre marile schimbări ale țării, iar scena sa gastronomică încă se construiește.

Vinul: cifrele unui mare producător

Datele din raportul anual OIV, publicat în mai 2026, plasează România în liga producătorilor mijlocii spre mari din Europa.

Țară	Producția de vin 2025 (milioane de hectolitri)	Suprafața viticolă 2025 (mii de hectare)
Italia	44,4	726
Franța	36,1	740
Spania	28,7	919
Germania	7,6	102
Portugalia	6,0	171
România	3,3	187
Ungaria	3,0	58
Grecia	1,6	93

Trei observații despre tabel. În primul rând, producția României variază mult de la an la an: potrivit OIV, 4,6 milioane de hectolitri în 2023, 3,1 în 2024 și 3,3 în 2025. OIV notează că recolta din 2025 a fost cu 17,6% sub media ultimilor cinci ani, după îngheț de primăvară, grindină și secetă în vestul țării. În al doilea rând, în tabelele OIV România este pe locul nouă în lume la suprafața viticolă, dar abia pe locul 13 la producție. Interpretarea noastră: randamentul la hectar este relativ mic, printre altele din cauza unor ani cu vreme grea. În al treilea rând, în 2025 România a consumat circa 3,5 milioane de hectolitri de vin, mai mult decât a produs.

Vinul care rămâne acasă: piața internă și exportul

Comerțul arată cât de însetată de vin este piața internă. Potrivit analizei Wines of Romania pe baza INS, în 2023:

Import: circa 268,4 milioane de euro, circa 123.000 de tone.
Export: circa 72,5 milioane de euro, circa 34.400 de tone.
Preț mediu pe litru: 2,17 euro la import, 2,09 euro la export.

Importul este de 3,7 ori mai mare decât exportul. Potrivit aceleiași analize, vinurile de calitate importate vin mai ales din Franța, Ungaria și Italia. Altfel spus, consumatorul român cumpără Bordeaux, Tokaji și Toscana, iar cea mai mare parte a vinului românesc rămâne pe piața internă.

Este o interpretare, nu o constatare a sursei: un preț mediu la export de circa 2 euro pe litru sugerează că o mare parte din export este vin vrac sau din categorii ieftine, nu sticle premium. Brandurile de calitate există și sunt motorul pasului următor la export.

Regiunile viticole propriu-zise, de la Dealu Mare la Drăgășani, și sistemul DOC de pe etichetă le-am descris în ghidul regiunilor viticole de lângă București. Aici ne concentrăm pe economie.

Medalii: unde primește vinul românesc recunoaștere

În concursurile internaționale se vede mișcare. În sinteza Decanter World Wine Awards 2025, editorii au scris că România și-a dublat cu prisosință numărul de medalii de aur, de la trei în anul anterior la opt. Este o cifră mică față de Franța sau Italia, dar este o direcție.

Încă un pas instituțional: în 2011, Magiunul de prune Topoloveni a fost înregistrat în UE ca indicație geografică protejată (IGP), prin Regulamentul (UE) nr. 338/2011 al Comisiei. A fost drumul unui produs tradițional românesc spre sistemul european de protecție a denumirilor de origine.

Restaurantele: cum stăm cu Michelin

Cea mai frecventă întrebare despre mâncarea din România este „câte stele Michelin are Bucureștiul”. Răspunsul, după ce am găsit: niciuna.

Distanța dintre coada la ulei din 1986 și piața liberă din 2026 este una dintre cele mai palpabile schimbări din România.

Ghidul restaurantelor: în februarie 2026, Economedia scria că „România nu are încă niciun restaurant pe această hartă”. În articol, chef Alex Petricean spunea că, în opinia lui, în București există peste 30 de restaurante care ar putea intra în ghid, cel puțin ca recomandare. Este estimarea lui, nu a Michelin.
Hotelurile, da: în noiembrie 2025, Business Review relata că România a primit pentru prima dată „chei Michelin”, distincția ghidului pentru hoteluri. Printre hotelurile menționate: The Marmorosch, InterContinental Athénée Palace, Corinthia Grand Hotel du Boulevard și Epoque din București. Potrivit RHN, în august 2026 România avea 25 de hoteluri în selecția cheilor, nouă dintre ele noi.
Bucătari cu stele, ca invitați: festivalul Taste of Transylvania, desfășurat la București pe 16–18 octombrie 2026 la Muzeul Satului, a adus, potrivit Business Review, 36 de restaurante și branduri, printre care două restaurante cu stele Michelin din afara României.

Cu alte cuvinte, Michelin se uită deja la România, dar prin hoteluri. Restaurantele încă așteaptă.

Celelalte ghiduri: Gault&Millau și 50 Best Discovery

Înainte de Michelin au venit alte ghiduri.

Gault&Millau. Ghidul francez a lansat prima ediție românească pe 14 mai 2018, cu 141 de localuri în șase orașe, potrivit Economica. În această ediție, Alex Petricean, pe atunci chef la Maize în București, a fost desemnat bucătarul anului. În ediția 2019, potrivit Playtech, peste 90 de restaurante din România au primit cel puțin o „toque”, iar Alexandru Dumitru de la Bistro Ateneu a fost desemnat bucătarul anului, cu 15,5 puncte. În octombrie 2026, adresa gaultmillau.ro redirecționează către o platformă numită Go-Mio, iar cele mai recente știri de acolo sunt din ianuarie 2024. O ediție mai nouă a ghidului nu a fost publicată acolo.

50 Best Discovery. Este o listă online a organizației care clasează cele mai bune 50 de restaurante din lume. Potrivit unui interviu din Revista Biz din decembrie 2022, restaurantul Kaiamo din București, al chef-ului Radu Ionescu, a fost inclus pe listă în 2019. În octombrie 2026, restaurantul este închis temporar: pe site apare un mesaj că o nouă versiune este pe drum. Lista actualizată a restaurantelor românești de pe platformă nu ne-a fost disponibilă la momentul redactării.

HoReCa ca sector: mare, aglomerat și competitiv

Potrivit unui articol StartupCafe, la sfârșitul lui 2024 funcționau în România circa 33.000 de restaurante, cafenele și baruri, iar oamenii din domeniu estimează că numărul lor a scăzut de atunci cu cel puțin 10%. În același articol, profitul mediu din sector este estimat la doar 3%–5%. Sunt estimări din articol, nu date oficiale INS.

Potrivit aceluiași articol, piața crește la cifra de afaceri, dar nu și la profitabilitate, iar un reprezentant al asociației HORA a spus că forța de muncă este principalul activ al sectorului. Interpretarea noastră: pentru cei care locuiesc în oraș înseamnă o ofertă largă, dar și o rotație mare a localurilor.

Și bucătari străini și-au construit cariere aici, de exemplu Joseph Hadad.

Atunci și acum: de la cozi la piața liberă

Pentru a înțelege distanța, trebuie să ne întoarcem în anii '80.

Octombrie 1981: Christian Science Monitor relata că România a introdus raționalizarea pâinii în orașe, circa o jumătate de kilogram de persoană pe zi. Ziarul lega măsura de o penurie acumulată și de o recoltă slabă de cereale.
Anii '80: potrivit unui articol al istoricului Mihai Dragnea pe site-ul Institutului Eston pentru Memorie Istorică, multe produse se vindeau doar pe cartelă, iar o fotografie din București din 1986 arată o coadă la ulei.
Aprilie 1989: potrivit aceleiași surse, Ceaușescu a anunțat că România a terminat de plătit datoria externă. Prețul l-au plătit cetățenii, prin austeritate și penurie.

	Anii '80	Astăzi
Pâinea și alimentele de bază	pâine pe cartelă din 1981, cartele pentru multe produse	nicio raționalizare. Nivelul prețurilor la alimente, potrivit Eurostat, cel mai mic din UE în 2024 (74,6 față de 100)
Piața	cozi, de exemplu la ulei în București în 1986	piețe publice deschise, administrate de sectoare
Restaurante	nu există date comparabile dintr-o sursă credibilă	circa 33.000 de restaurante, cafenele și baruri (estimare, sfârșitul lui 2024)
Recunoaștere internațională	aproape deloc	medalii Decanter, Gault&Millau din 2018, chei Michelin pentru hoteluri din 2025
Vin	producție mare pentru piața internă	tot mai ales pentru piața internă: import de 3,7 ori mai mare decât exportul (2023)

Încă o cifră completează imaginea. Potrivit Euronews, pe baza Eurostat, alimentele reprezintă în medie circa 11,9% din cheltuielile gospodăriilor din UE, iar în țări precum România până la circa 20%. Cu alte cuvinte, prețurile sunt mici, iar veniturile, care încă recuperează decalajul față de media europeană, lasă mâncării o parte mare din bugetul familiei. Despre cheltuielile gospodăriei în oraș am scris în articolul despre costul vieții în București, iar despre piețe în ghidul piețelor din București.

Etapa următoare a scenei

România de azi are o gastronomie și o abundență care nu existau acum 40 de ani: raționalizarea s-a încheiat, piețele sunt pline, iar restaurantele din București primesc recunoaștere în ghiduri și concursuri. Trei lucruri marchează etapa următoare:

Prima stea Michelin. Ghidul clasează deja hoteluri din România, iar restaurantele sunt pasul următor.
Vinul iese din casă. Al șaselea producător din UE, care azi importă de 3,7 ori mai mult decât exportă, începe să-și construiască un nume în străinătate prin medalii.
Veniturile care cresc. Prețurile alimentelor sunt cele mai mici din UE, iar pe măsură ce veniturile cresc, mâncarea ia o parte tot mai mică din buget.

Întrebări frecvente

Câte stele Michelin are România?

În februarie 2026, potrivit Economedia, România nu avea niciun restaurant în Ghidul Michelin. Michelin clasează însă hoteluri din România: din 2025, hoteluri din București și din alte locuri au „chei Michelin”.

Cât vin produce România?

Potrivit OIV, circa 3,3 milioane de hectolitri în 2025, locul șase în UE. Producția variază mult: 4,6 milioane în 2023 și 3,1 în 2024.

Cât vin exportă România?

Cea mai mare parte a vinului rămâne pe piața internă. Potrivit analizei Wines of Romania pe baza INS, în 2023 România a importat vin de circa 268 de milioane de euro și a exportat de circa 72,5 milioane de euro, deci un import de 3,7 ori mai mare.

Există în România un ghid serios de restaurante?

Gault&Millau a lansat o ediție românească în 2018 și încă una în 2019. O ediție mai nouă nu a fost publicată. Restaurantul Kaiamo din București a fost inclus, potrivit unei relatări, în 50 Best Discovery în 2019, iar astăzi este închis temporar.

Cum stătea România cu mâncarea în anii '80?

În 1981 s-a introdus raționalizarea pâinii în orașe, circa o jumătate de kilogram de persoană pe zi, potrivit Christian Science Monitor. Mai târziu în deceniu, multe produse se vindeau pe cartelă și existau cozi, de exemplu la uleiul de gătit.

Concluzia

Distanța dintre coada la ulei din 1986 și piața liberă din 2026 este una dintre cele mai palpabile schimbări din România. Vinul există la scară mare, medaliile încep să vină, iar în București există restaurante pe care ghidurile internaționale le-au observat deja. Pașii următori se văd deja: prima stea Michelin, mai mult vin românesc în străinătate și venituri care lasă mai mult loc pentru o ieșire la restaurant. Este o scenă tânără, care se construiește repede.

Moti Azulay, Compass Group Romania

Surse: OIV, State of the World Wine Sector in 2025 (mai 2026) · Puterea, importul și exportul de vin 2023, potrivit Wines of Romania și INS · Decanter World Wine Awards 2025: The big picture · Regulamentul Comisiei 338/2011, Magiun de prune Topoloveni · Economedia, este piața din România pregătită pentru stele Michelin, februarie 2026 · Business Review, primele chei Michelin pentru România, noiembrie 2025 · RHN, 25 de hoteluri din România în selecția cheilor, august 2026 · Business Review, Taste of Transylvania 2026 · Economica, prima ediție Gault&Millau în România · Playtech, Gault&Millau 2019 · Revista Biz, interviu cu Radu Ionescu de la Kaiamo · StartupCafe, sectorul HoReCa din România · Christian Science Monitor, raționalizarea pâinii, 20 octombrie 1981 · Communist Crimes (Institutul Eston pentru Memorie Istorică), Mihai Dragnea despre austeritatea din România · Euronews, prețurile alimentelor în Europa, potrivit Eurostat, decembrie 2025

Articolul are scop de informare generală și nu constituie consultanță de investiții, juridică sau fiscală. Informații valabile la 23 octombrie 2026. Datele despre vin se actualizează anual, iar ghidurile de restaurante își schimbă selecțiile. Restaurantele și hotelurile sunt menționate cu titlu informativ, nu ca recomandare.

Uitați de economia dictaturii

Articolul are scop informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, fiscală sau financiară. Înainte de orice tranzacție, consultați specialiști locali.

Scena gastronomică și viticolă a României: vinul, restaurantele și ce s-a schimbat de la cozi încoace