Potrivit unui calcul Wall-Street.ro pe datele BNR, după fuziunea cu OTP, BT, o bancă românească fondată la Cluj în 1993, deține circa 23% din activele sistemului.
CEC Bank, fondată în 1864 și al cărei unic acționar este Ministerul Finanțelor, este a treia bancă din România ca mărime. Statul nu a ieșit din sistemul bancar.
Potrivit Eurostat, în 2025 datoria gospodăriilor din România era de 12,4% din PIB, față de 49,2% în medie în UE.
Potrivit PwC, la sfârșitul lui 2025 capitalizarea bursei a depășit pentru prima dată circa 100 de miliarde de euro (537,7 miliarde de lei). Reprezintă 27,7% din PIB și îi lasă loc să crească.
În iulie 2023, Fondul Proprietatea și-a vândut integral pachetul de 19,94% din Hidroelectrica pentru 9,28 miliarde de lei, cea mai mare listare din istoria bursei.
Finanțele României: pe scurt
Înainte de 1990, toate băncile din România erau ale statului, iar bursă nu exista. Astăzi cea mai mare bancă din țară este Banca Transilvania, o bancă privată românească fondată la Cluj în 1993, care deține, după un calcul pe datele BNR, circa 23% din activele sistemului. După ea vin BCR, a grupului austriac Erste, CEC Bank, a statului, apoi UniCredit, BRD și Raiffeisen. Bursa de Valori București a depășit la sfârșitul lui 2025, pentru prima dată, o capitalizare de circa 100 de miliarde de euro și se află în categoria „piață emergentă secundară” a FTSE Russell din septembrie 2020.
Și are încă mult loc de creștere. România este țara din UE în care gospodăriile datorează cel mai puțin: potrivit Eurostat, 12,4% din PIB în 2025, față de 49,2% în medie în UE. Este semnul unei piețe conservatoare și al unei piețe a creditului aflate încă la început. Și bursa, care a crescut repede, valorează astăzi 27,7% din PIB, potrivit PwC.
Pe înțelesul tuturor: sistemul financiar al României a trecut de la o bancă de stat închisă la o piață modernă și deschisă, cu o bancă românească pe primul loc. Este încă mic în raport cu economia, deci are un spațiu mare de creștere. Statul încă deține o bancă mare.
Cine deține băncile
Potrivit unui clasament Wall-Street.ro din august 2025, calculat pe datele BNR de la sfârșitul lui 2024 și pe fuziunile din 2025, activele totale ale băncilor din România se ridicau la 881 de miliarde de lei. Iată clasamentul:
| Loc | Bancă | Acționariat | Cota din active |
|---|---|---|---|
| 1 | Banca Transilvania | privat românesc, listată la bursă | circa 23% |
| 2 | BCR | grupul Erste (Austria) | 13,69% |
| 3 | CEC Bank | statul (Ministerul Finanțelor) | 11,27% |
| 4 | UniCredit Bank | grupul UniCredit (Italia) | circa 11% |
| 5 | BRD | Société Générale (Franța) | 9,75% |
| 6 | Raiffeisen Bank | grupul Raiffeisen (Austria) | 9,31% |
| 7 | ING Bank | ING (Țările de Jos) | 8,85% |
Observați două lucruri. În primul rând, cea mai mare bancă este românească, nu occidentală. În al doilea rând, statul nu a ieșit complet: CEC Bank, fondată în 1864 și al cărei unic acționar este Ministerul Finanțelor, este a treia ca mărime. Și Exim Banca Românească, pe locul opt, este o bancă de stat: potrivit băncii, Ministerul Finanțelor deține circa 99,56% din ea.
Potrivit aceluiași clasament, numărul băncilor a scăzut în 2025 de la 33 la 30, după trei fuziuni: Banca Transilvania cu OTP Bank Romania, UniCredit cu Alpha Bank Romania și Intesa Sanpaolo cu First Bank.
Banca Transilvania: banca ce și-a cumpărat concurenții
BT a fost fondată în 1993 la Cluj-Napoca. Cea mai mare parte a dimensiunii sale a construit-o în ultimul deceniu, prin achiziții:
- Volksbank România (2015).
- Bancpost (2018).
- Idea Bank, devenită Salt Bank, banca digitală a grupului.
- OTP Bank Romania. Acordul a fost semnat în februarie 2024, pentru circa 347,5 milioane de euro, iar fuziunea s-a finalizat la începutul lui 2025.
Potrivit raportului financiar transmis de BT la bursă, la 30 septembrie 2025 activele grupului se ridicau la 213,2 miliarde de lei. Potrivit The Diplomat, pe baza raportului anual, BT a încheiat 2025 cu aproape 5 milioane de clienți activi și cu un portofoliu de credite ipotecare de 24,9 miliarde de lei. Potrivit PwC, în 2025 acțiunea BT a reprezentat singură 28% din rulajul pieței principale a bursei.
BNR și leul: dobândă mare și o monedă care se mișcă
Banca centrală, BNR, a menținut pe 8 octombrie 2026 dobânda de politică monetară la 6,50%. Potrivit comunicatului băncii, inflația anuală a scăzut de la 8,16% în iulie la 6,17% în august 2026, dar BNR anticipează că va urca din nou până la sfârșitul anului, printre altele din cauza prețurilor la energie, a secetei și a cursului leului.
Leul nu este fix față de euro. Potrivit cursului de referință al Băncii Centrale Europene, pe 22 octombrie 2026 un euro valora 5,3450 lei. BNR publică propriul curs zilnic, iar cursul se mișcă. Acum circa 20 de ani, la 1 iulie 2005, România a tăiat patru zerouri de pe monedă: 10.000 de lei vechi au devenit un leu nou. Într-un interviu pentru Wall-Street.ro, membrul conducerii BNR Cristian Popa a descris momentul ca pe sfârșitul unei perioade inflaționiste.
Sistemul de astăzi a fost construit din destrămarea celui vechi, din fuziuni, din bănci străine și din regulile UE.
Ce înseamnă pentru creditul ipotecar: dobânda la creditele în lei este legată de indicii pieței locale. Am detaliat acest lucru în articolul despre IRCC și ROBOR și în articolul despre creditul în lei sau în euro.
Piața creditelor ipotecare: mică, dar în creștere
| Indicator | Valoarea | Sursa |
|---|---|---|
| Datoria gospodăriilor în PIB, 2025 | 12,4% în România, 49,2% în UE. Cea mai mică din UE | Eurostat |
| Soldul creditelor pentru locuințe, 2025 | 117,3 miliarde de lei (100,7 miliarde în 2021) | analiza Storia pe datele BNR |
| Credite noi pentru locuințe și refinanțări, 2025 | 58,2 miliarde de lei | analiza Storia pe datele BNR |
| Creșterea creditului pentru locuințe, decembrie 2025 | 6,5% pe an | raportul anual BNR, potrivit Forbes România |
| Ponderea leului în finanțarea locuințelor | 90,8% | raportul anual BNR, potrivit Forbes România |
| Creditul total acordat sectorului privat, iunie 2026 | 473,7 miliarde de lei, cu 8,4% mai mult decât cu un an înainte | BNR, potrivit Agerpres |
Diferența dintre creditele noi (58,2 miliarde) și creșterea soldului ține de faptul că o mare parte din activitate înseamnă refinanțarea creditelor existente, potrivit aceleiași analize.
Bursa de Valori București: de la „piață de frontieră” la piață emergentă, parțial
Bursa de Valori București a marcat în 2025 30 de ani de activitate. Cele trei repere ale ultimilor ani:
- FTSE Russell, septembrie 2020. În septembrie 2019, FTSE Russell a anunțat că România va trece de la „piață de frontieră” (Frontier) la „piață emergentă secundară” (Secondary Emerging), iar schimbarea a intrat în vigoare în septembrie 2020.
- MSCI, iunie 2025. MSCI încă clasifică România drept piață de frontieră, dar pe 19 iunie 2025 a mutat-o într-o categorie nouă, „piață de frontieră avansată” (Advanced Frontier), alături de Slovenia, Estonia, Lituania și Letonia. Potrivit bursei, motivul pentru care România nu este încă „piață emergentă” la MSCI este dimensiunea și lichiditatea, nu accesibilitatea pentru investitori.
- 100 de miliarde de euro, sfârșitul lui 2025. Potrivit PwC, capitalizarea pieței principale și a pieței secundare a ajuns împreună la 537,7 miliarde de lei, circa 100 de miliarde de euro, pentru prima dată. Numărul investitorilor individuali activi a crescut de la circa 226.000 la sfârșitul lui 2024 la peste 285.000 la sfârșitul lui 2025.
Potrivit PwC, marele obstacol structural rămas în drumul spre treapta următoare FTSE este lipsa unei contrapărți centrale (Central Counterparty) pentru acțiuni.
Marile listări
| Listare | An | Valoare | Observație |
|---|---|---|---|
| Hidroelectrica | 2023 | 9,28 miliarde de lei (1,87 miliarde de euro) | Fondul Proprietatea și-a vândut integral pachetul de 19,94% |
| Electrica | 2014 | 1,95 miliarde de lei (circa 444 de milioane de euro) | privatizare prin piața de capital, la București și Londra |
| Electro-Alfa International | 2026 | 579,6 milioane de lei | potrivit PwC |
| Cris-Tim Family Holding | 2025 | 454 de milioane de lei | potrivit PwC |
Potrivit bursei, listarea Hidroelectrica din iulie 2023 a fost cea mai mare din istoria bursei și cea mai mare din Europa în acel an până la acel moment. Investitorii individuali au plasat aproape 52.000 de ordine.
Fondul Proprietatea: fondul născut din restituire
Fondul Proprietatea a fost înființat în noiembrie 2005, prin Legea 247/2005, pentru a despăgubi în acțiuni persoanele ale căror bunuri au fost naționalizate în perioada comunistă. Ani la rând a deținut pachete minoritare în mari companii de stat, printre care Hidroelectrica. Din 2010 este administrat de Franklin Templeton. Pe 23 septembrie 2026, Franklin Templeton a anunțat că își retrage candidatura din procesul de selecție a unui nou administrator, după o dispută privind metoda de punctare. Până la data redactării nu fusese anunțată alegerea unui nou administrator.
Fintech: banca mare din buzunar
- Revolut. Potrivit Finance Magnates, în octombrie 2026 Revolut a depășit 5 milioane de clienți persoane fizice înregistrați în România, nu toți activi. Operează printr-o sucursală a Revolut Bank UAB din Lituania. Potrivit companiei, 77% din plățile cu cardul ale clienților români se fac la comercianți din România.
- Salt Bank. Banca digitală a grupului BT. Potrivit raportului consiliului de administrație, la sfârșitul lui 2025 avea peste 742.000 de clienți.
Aceste cifre arată că mulți români sunt deschiși la banking digital.
Atunci și acum: de la banca statului la banca din Cluj
| 1989 | 2026 | |
|---|---|---|
| Cine deține băncile | doar statul: BNR, BRCE (ulterior Bancorex), Banca Agricolă, BRD și CEC | mai ales private. BT, românească, pe primul loc, grupuri occidentale după ea, CEC și Exim ale statului |
| Banca centrală | era și bancă comercială | BNR independentă. Activitatea comercială a trecut la BCR în 1990 |
| Bursă | nu exista | circa 100 de miliarde de euro, 331 de companii, „piață emergentă secundară” la FTSE |
| Moneda | leul vechi (ROL) | leu nou (RON) din 2005, circa 5,35 pentru un euro, curs variabil |
Tranziția nu a fost lină. Potrivit lui Răsvan Radu, bancher veteran, Bancorex, bancă de stat, s-a prăbușit la sfârșitul anilor '90, iar decizia de a o închide a fost „o decizie politică, nu de business”. Potrivit BCR, a fost absorbită de aceasta în 1999. În 2006, Erste a cumpărat circa 61,9% din BCR de la stat, BERD și IFC pentru 3,75 miliarde de euro. BRD a trecut la Société Générale, iar Banca Agricolă a fost cumpărată de Raiffeisen.
Întrebări frecvente
Care este cea mai mare bancă din România?
Banca Transilvania. Potrivit unui calcul Wall-Street.ro pe datele BNR, după fuziunea cu OTP deține circa 23% din activele bancare. Urmează BCR și CEC Bank.
Este Bursa de Valori București o „piață emergentă”?
La FTSE Russell da, cu statutul de „piață emergentă secundară” din septembrie 2020. La MSCI încă nu: din iunie 2025 este „piață de frontieră avansată”.
Mai deține statul bănci?
Da. CEC Bank, a treia ca mărime, aparține Ministerului Finanțelor, iar Exim Banca Românească este tot o bancă de stat.
De ce este datoria gospodăriilor din România atât de mică?
Potrivit Eurostat, în 2025 era de 12,4% din PIB, cea mai mică din UE. Cifra nu se explică singură. Explicații posibile sunt faptul că mulți și-au primit locuința în anii '90, când statul a vândut apartamentele chiriașilor, și prudența de după criza din 2008. Sunt interpretări, nu un rezultat măsurat.
Care este cursul leului față de euro?
Pe 22 octombrie 2026, potrivit cursului de referință al Băncii Centrale Europene, 5,3450 lei pentru un euro. Cursul se schimbă zilnic, iar BNR publică propriul curs.
Concluzia
România a trecut de la un sistem bancar de stat fără bursă la un sistem deschis și modern, iar cea mai mare bancă a sa este o inițiativă românească din Cluj, nu filiala unei bănci occidentale. Sistemul este încă mic în raport cu economia: puțin credit pentru gospodării, o bursă de 27,7% din PIB și statutul de „piață de frontieră avansată” la MSCI. Tocmai asta arată și drumul înainte. Sistemul de astăzi a fost construit din destrămarea celui vechi, din fuziuni, din bănci străine și din regulile UE, și continuă să crească.
Moti Azulay, Compass Group Romania
Surse: Wall-Street.ro, clasamentul bancar după fuziuni, 28.8.2025 · Banca Transilvania, raportul la 30.9.2025 (BVB) · The Diplomat, rezultatele BT pe 2025 · Banca Transilvania, Wikipedia · CEC Bank, Wikipedia · Exim Banca Românească, structura acționariatului · BCR, istoria · Ziarul Financiar, 30 de ani de sistem bancar · Financial Intelligence, decizia BNR din 8.10.2026 · BCE, cursurile de referință · Wall-Street.ro, interviu cu Cristian Popa, 11.4.2026 · Eurostat, datoria gospodăriilor (tipspd22) · HotNews, analiza Storia privind creditele pentru locuințe, 30.4.2026 · Forbes România, raportul anual BNR · Economica, creditarea în iunie 2026 · HotNews, decizia FTSE Russell, 27.9.2019 · Bursa de Valori București, anunțul MSCI, 25.6.2025 · Economica, raportul PwC despre bursă, 28.7.2026 · Forbes România, raportul PwC · Bursa de Valori București, IPO Hidroelectrica, 12.7.2023 · Energynomics, IPO Electrica, 27.6.2014 · Fondul Proprietatea, Wikipedia · Fondul Proprietatea, raportare 23.9.2026 (BVB) · Finance Magnates, Revolut în România, 1.10.2026 · Salt Bank, raportul consiliului de administrație pe 2025
Articolul are scop de informare generală și nu constituie consultanță de investiții sau o recomandare de a cumpăra ori de a vinde valori mobiliare. Cotele de piață se bazează pe activele de la sfârșitul lui 2024 și pe un calcul al fuziunilor, iar cursul leului se schimbă de la o zi la alta. Informații valabile la 23 octombrie 2026.
Uitați de economia dictaturii
- Uitați de economia dictaturii: noua Românie
- Cine câștigă cât în România de azi
- Agricultura: grânarul Europei
- Finanțele: bănci, bursă și bani (sunteți aici)
- IT-ul: de la UiPath la Bitdefender
- Gastronomia și vinul
- Cultura: festivaluri, film și muzică
- Abundența: mall-uri, consum și branduri
- Brandurile occidentale: consultanță, audit și hoteluri
- Ce alimentează creșterea: fondurile UE și investițiile
- De la dictatură la economia de piață: ce a rămas și ce s-a construit
Acum știți mai mult.
Articolul are scop informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, fiscală sau financiară. Înainte de orice tranzacție, consultați specialiști locali.
