Potrivit Eurostat, în 2024 lucrau în firme sub control străin circa 1,31 milioane de oameni, 27,5% dintre persoanele ocupate din sectorul de afaceri. Ele reprezintă 3,0% din firme.
Potrivit Băncii Naționale a României, întreprinderile cu investiții străine directe au realizat 73,3% din exporturile de bunuri ale țării în 2024.
Potrivit calculului nostru pe datele Eurostat pentru 2024: circa 27.100 de euro pe persoană ocupată într-o firmă sub control străin, față de circa 12.900 într-o firmă locală.
Potrivit Băncii Naționale, soldul investițiilor străine directe în România a ajuns la sfârșitul lui 2024 la 125 de miliarde de euro. Germania conduce cu 14,9%.
Carrefour și-a vândut cele 478 de magazine din România către Pavăl Holding, a proprietarilor Dedeman. Potrivit EY, tranzacția s-a finalizat pe 30 iunie 2026.
Brandurile occidentale în România: pe scurt
Brandurile occidentale sunt astăzi o parte centrală a economiei României. Potrivit Eurostat, în 2024 existau în România circa 31.400 de firme sub control străin. Reprezentau 3,0% din companiile din sectorul de afaceri, dar angajau 27,5% din toate persoanele ocupate din acest sector, generau 40,9% din valoarea adăugată și plăteau 44,4% din totalul cheltuielilor cu salariile și beneficiile angajaților. Potrivit Băncii Naționale a României, întreprinderile cu investiții străine directe realizează 73,3% din exporturile de bunuri ale țării.
Iar banii circulă și în sens invers. În 2026, Carrefour România a trecut în proprietate românească, a proprietarilor rețelei Dedeman. Dacia, simbolul privatizării reușite, a produs în 2025 aproape 300.000 de mașini la Mioveni, deși uzina Renault de la Tanger, din Maroc, a depășit-o pentru prima dată. Iar o parte din profiturile firmelor străine se reinvestește în România, restul fiind distribuit proprietarilor.
Pe înțelesul tuturor: o firmă străină medie din România plătește unui angajat cam de două ori mai mult decât o firmă locală medie. Majoritatea angajaților lucrează în firme locale, iar grupurile românești încep deja să cumpere ele însele.
În cifre: cât din economie este în mâini străine
| Indicator, 2024 | Firme sub control străin | Firme locale |
|---|---|---|
| Număr de firme | 31.392 | 999.211 |
| Persoane ocupate | 1.310.126 | 3.458.002 |
| Valoare adăugată (milioane de euro) | 62.108 | 89.614 |
| Valoare adăugată pe persoană ocupată (mii de euro) | 47,4 | 25,9 |
| Cheltuieli cu salariile și beneficiile pe persoană ocupată (mii de euro, calculul nostru) | circa 27,1 | circa 12,9 |
Sursa: Eurostat, baza de date privind firmele sub control străin (fats_activ), sectorul de afaceri fără sectorul public. Ultimul rând este calculul nostru: cheltuielile cu salariile și beneficiile împărțite la numărul persoanelor ocupate. Atenție, „persoanele ocupate” includ și proprietari de afaceri mici care nu încasează salariu, așa că diferența reală de salariu poate fi mai mică.
Potrivit Băncii Naționale, soldul investițiilor străine directe în România a ajuns la sfârșitul lui 2024 la 125 de miliarde de euro. 65,4% sunt înregistrate în regiunea București-Ilfov, iar după țara investitorului final, Germania conduce cu 14,9%, urmată de Austria (11,3%), Franța (10,3%) și Statele Unite (6,7%). Despre decalajul dintre București și restul țării, vedeți articolul despre PIB-ul pe locuitor în regiunile UE.
Privatizările: cine a cumpărat ce și cu cât
Majoritatea marilor active industriale au trecut în mâini străine în deceniul și jumătate de după 1989. Iată tranzacțiile care au modelat industria:
| An | Ce s-a vândut | Cui | Prețul, potrivit surselor |
|---|---|---|---|
| 1994 | uzina de automobile de la Craiova | Daewoo | 156 de milioane de dolari pentru pachetul majoritar |
| 1999 | 51% din Dacia | Renault | 50 de milioane de dolari, plus angajamentul unei investiții de peste 200 de milioane până în 2003 |
| 2001 | combinatul siderurgic Sidex de la Galați | LNM Holdings a lui Lakshmi Mittal | combinatul avea atunci circa 28.000 de angajați |
| 2004 | 51% din Petrom | OMV | 669 de milioane de euro pentru 33,34%, plus o majorare de capital de 830 de milioane de euro |
| 2006 | 61,88% din BCR | Erste | 3,75 miliarde de euro |
| 2008 | uzina de la Craiova (după falimentul Daewoo) | Ford | nu am găsit prețul |
| 2022 | Ford Craiova | Ford Otosan, din Turcia | 575 de milioane de euro, plus până la 140 de milioane condiționat |
Ce se poate spune din surse: uzinele au trecut la proprietari care s-au angajat să investească în ele, iar cele mai multe funcționează și astăzi.
Mașinile: Dacia și Ford, uzine la scară europeană
Sub Renault, Dacia a devenit una dintre cele mai cunoscute uzine din Europa. Potrivit Puterea.ro, în 2025 uzina de la Mioveni a produs 297.182 de mașini, a treia scădere consecutivă, de la 322.086 în 2023. Pentru prima dată, uzina Renault de la Tanger a produs mai mult: 299.395. Potrivit site-ului Renault, la Mioveni lucrau la sfârșitul lui 2025 6.096 de angajați.
Ford Otosan la Craiova a asamblat în 2025 248.328 de vehicule, potrivit Stiripesurse, care citează Profit.ro, o ușoară scădere față de 2024. Cea mai mare parte a producției o reprezintă Puma și familia Courier.
Interpretarea noastră: cele două uzine produc împreună aproape jumătate de milion de vehicule pe an și pun România pe harta industriei auto europene. Brandul Dacia este astăzi mai mare decât uzina sa: potrivit Puterea.ro, peste 90% din producția de la Tanger în 2025 au fost modele Dacia.
O firmă străină medie din România plătește unui angajat cam de două ori mai mult decât o firmă locală, iar grupurile românești încep deja să cumpere ele însele.
Audit, consultanță și centre de servicii
Cele patru mari firme de audit sunt prezente în România de trei decenii:
- Deloitte: potrivit site-ului companiei, peste 3.300 de profesioniști în România.
- KPMG: activă în România din 1995, cu peste 1.300 de profesioniști și birouri la București, Iași, Constanța, Timișoara și Cluj.
- EY: în România din 1992, cu peste 1.000 de angajați în România și Republica Moldova împreună, potrivit AmCham Romania.
- PwC: activă și ea în România. Un număr actualizat de angajați nu a fost publicat.
Marea poveste sunt însă centrele de servicii: contabilitate, IT, resurse umane și servicii pentru clienți pe care companiile internaționale le operează din România. Potrivit unui studiu Deloitte pentru asociația din domeniu, ABSL, în România există peste 1.000 de centre de servicii și peste 280.000 de angajați. Sectorul a generat în 2025 o valoare adăugată de 35,5 miliarde de euro, circa 10% din valoarea adăugată din economie. Potrivit unui raport ABSL și PwC, salariul mediu brut din sector era de 13.060 de lei, după o creștere medie de 5,8% în 2025.
Prin comparație, potrivit INS, câștigul salarial mediu brut în întreaga economie în iulie 2026 a fost de 9.709 lei. Sunt două surse și două perioade diferite, dar direcția este clară: munca într-un centru de servicii internațional este plătită peste medie. Despre locul în care stau multe dintre aceste centre, vedeți articolul despre zonele de afaceri din nordul Bucureștiului.
Hotelurile: un Hilton devenit InterContinental și 39 de proiecte pe drum
Hotelul istoric Athénée Palace din centrul Bucureștiului a fost ani la rând Hilton. Din 1 ianuarie 2023 este InterContinental Athénée Palace Bucharest, cu un contract de management pe 20 de ani cu IHG, potrivit Economedia. Pe 24 martie 2025 s-a deschis Corinthia Grand Hotel du Boulevard, într-o clădire istorică din secolul al XIX-lea, clasată monument istoric, cu 30 de apartamente. Proprietarul este grupul NIRO, iar managementul aparține rețelei Corinthia.
Potrivit Marriott, în septembrie 2024 rețeaua avea șase hoteluri în România, cinci dintre ele la București. Rețeaua a anunțat trei hoteluri noi până în 2029, la Sibiu, Cluj și Timișoara. Potrivit unei relatări RHN din martie 2026, în planurile pentru 2026–2029 există 39 de proiecte hoteliere cu peste 5.300 de camere, 15 dintre ele la București. Articolul nu indică sursa datelor, deci este o estimare.
Și cererea? Potrivit Colliers, la hotelurile de cinci stele din București gradul mediu de ocupare în primele 11 luni din 2025 a fost de 72%, iar tariful mediu pe noapte de circa 140 de euro. În România în ansamblu, 2025 a adus cel mai mare număr de înnoptări din ultimele trei decenii.
Rețelele: Lidl, Kaufland, Mega Image și o rețea revenită în mâini românești
| Rețea | Proprietar | 2025, potrivit surselor |
|---|---|---|
| Lidl | Germania | cifră de afaceri de peste 27,3 miliarde de lei, profit de 1,4 miliarde de lei care va fi reinvestit în România, aproape 14.000 de angajați |
| Kaufland | Germania | cifră de afaceri de aproape 21 de miliarde de lei, profit net de 796 de milioane de lei, circa 190 de magazine, peste 15.300 de angajați |
| Mega Image | Ahold Delhaize | a cumpărat Profi pentru 1,3 miliarde de euro (finalizat în ianuarie 2025). Împreună: circa 2.700 de magazine |
| Carrefour | trecută în proprietate românească în 2026 | 478 de magazine vândute către Pavăl Holding, a proprietarilor Dedeman, pentru 823 de milioane de euro |
| IKEA | Suedia | un buget de 130 de milioane de euro pentru 2027–2029, inclusiv zece magazine noi |
Povestea Carrefour arată cât de mult s-a consolidat capitalul românesc. O rețea franceză și-a vândut întreaga activitate din România unui grup românesc, al fraților Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman. Potrivit EY, a fost cea mai mare tranzacție din România în primul semestru din 2026, iar finalizarea a avut loc pe 30 iunie 2026. Despre abundența din magazine și mall-uri am scris în capitolul al optulea al investigației.
Ce au schimbat în muncă și salarii?
Trei constatări din date:
- Firmele străine plătesc mai mult. Potrivit calculului nostru pe datele Eurostat, cheltuielile cu salariile și beneficiile pe persoană ocupată într-o firmă sub control străin au fost în 2024 de circa 2,1 ori mai mari decât într-o firmă locală. Ele produc și de 1,8 ori mai multă valoare adăugată pe angajat. Se potrivește cu imaginea unor companii mari, mecanizate și orientate spre export.
- Cresc mai ales prin productivitate, nu prin angajați. Potrivit Băncii Naționale, între 2014 și 2024 cifra de afaceri a întreprinderilor cu investiții străine directe a crescut cu 93,7%, iar numărul angajaților doar cu 9,7%. În 2024 aveau în medie 1,299 milioane de angajați, cu 2% mai puțin decât în 2023.
- O parte din profit rămâne acasă. Potrivit Băncii Naționale, 31,8% din profiturile întreprinderilor cu investiții străine directe din 2024 au fost reinvestite în România, iar restul a fost distribuit ca dividende. Veniturile investitorilor străini din investițiile lor în România au fost de 1,9 ori mai mari decât noile investiții străine intrate în același an.
Creșterea generală a salariilor din România este legată de mai multe forțe deodată: firmele străine, salariul minim, emigrarea și lipsa forței de muncă. Despre acestea, pe larg, în capitolul despre ce alimentează creșterea și în capitolul despre cine câștigă cât.
Întrebări frecvente
Câți dintre angajații din România lucrează în firme străine?
Potrivit Eurostat, în 2024 lucrau în firme sub control străin 27,5% dintre persoanele ocupate din sectorul de afaceri, circa 1,31 milioane de oameni. Potrivit Băncii Naționale, în întreprinderile cu investiții străine directe lucrau în medie 1,299 milioane de oameni.
Care este cel mai mare investitor străin din România?
Potrivit Băncii Naționale, după țara investitorului final, Germania, cu 14,9% din soldul investițiilor străine directe la sfârșitul lui 2024. Urmează Austria, Franța și Statele Unite.
Mai este Dacia românească?
Brandul și uzina de la Mioveni sunt românești, dar proprietatea este a Renault din 1999. În 2025, uzina Renault de la Tanger a produs mai multe mașini decât cea de la Mioveni.
Cât se câștigă în centrele de servicii internaționale?
Potrivit ABSL și PwC, salariul mediu brut în sectorul serviciilor pentru afaceri a fost în 2025 de 13.060 de lei pe lună, peste media din economie.
Concluzia
Firmele occidentale sunt astăzi o parte mare a economiei României: circa un sfert din angajați, peste două treimi din exporturi și salarii mult peste medie. Au adus aici capital, tehnologie și acces la piețe. Alături de ele a crescut capitalul românesc: majoritatea românilor lucrează în firme locale, iar în ultimul an un grup românesc a cumpărat o întreagă rețea franceză. Cine locuiește în nordul Bucureștiului vede brandurile occidentale la fiecare colț, iar alături de ele companiile românești care au crescut odată cu ele.
Moti Azulay, Compass Group Romania
Surse: Eurostat: firmele sub control străin pe ramuri (fats_activ) · Banca Națională a României: investițiile străine directe în România în 2024 · Cotidianul: contractul Renault–Dacia, 2.7.1999 · OMV Petrom: finalizarea achiziției a 51%, 14.12.2004 · Wall-Street.ro: 20 de ani de Erste la BCR · IndustriALL: vânzarea Sidex către LNM, 2001 · Gasgoo (AFP): Daewoo și Ford la Craiova, 2007 · IndustryWeek (AFP): Ford la Craiova, 2012 · Transport Engineer: Ford Otosan cumpără Craiova · Puterea.ro: producția Dacia în 2025 · Renault Group: uzina Mioveni · Stiripesurse: producția Ford Otosan în 2025 · Deloitte România · KPMG România · AmCham Romania: EY · HotNews: studiul Deloitte pentru ABSL, august 2026 · Revista Biz: raportul ABSL și PwC 2025 · ZiarulProfit: salariul mediu, iulie 2026 (INS) · Economedia: Athénée Palace devine InterContinental · Journal des Palaces: deschiderea Corinthia București · Business Forum: Marriott în România, septembrie 2024 · RHN: 39 de hoteluri noi până în 2029 · Business Forum: Colliers despre piața hotelieră în 2025 · Wall-Street.ro: Lidl România în 2025 · Bugetul.ro: Kaufland în 2025 · Economedia: Mega Image finalizează achiziția Profi · Digi24: Carrefour vândută către Pavăl Holding · Digi24: autorizarea Consiliului Concurenței · Economedia: cele mai mari tranzacții din S1 2026 (EY) · Actual de Cluj (ZF): planul de investiții IKEA
Articolul are scop de informare generală și nu constituie consultanță de investiții. Cifrele provin din sursele de mai sus, iar în unele cazuri se referă la ani diferiți sau sunt calculate de noi, așa cum se menționează în text. Informații valabile la 23 octombrie 2026.
Uitați de economia dictaturii
- Uitați de economia dictaturii: noua Românie
- Cine câștigă cât în România de azi
- Agricultura: grânarul Europei
- Finanțele: bănci, bursă și bani
- IT-ul: de la UiPath la Bitdefender
- Gastronomia și vinul
- Cultura: festivaluri, film și muzică
- Abundența: mall-uri, consum și branduri
- Brandurile occidentale: consultanță, audit și hoteluri (sunteți aici)
- Ce alimentează creșterea: fondurile UE și investițiile
- De la dictatură la economia de piață: ce a rămas și ce s-a construit
Acum știți mai mult.
Articolul are scop informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, fiscală sau financiară. Înainte de orice tranzacție, consultați specialiști locali.
