Pe 4 martie 1977, un cutremur vrâncean de magnitudine 7,4 a ucis 1.424 de oameni în București, mai ales în clădiri înalte vechi.
Lista oficială AMCCRS, actualizată în mai 2026, numără peste 400 de clădiri în clasa I de risc seismic, majoritatea dinainte de 1940.
Clădirile noi sunt proiectate după normativul P100; P100-1/2013 se aplică noilor contracte de proiectare din 2014.
Potrivit Legii 10/1995, viciile ascunse sunt acoperite 10 ani de la recepție, iar cele structurale pe toată existența clădirii.
Anul construcției, lista AMCCRS, expertiza, normativul folosit, cine a semnat structura, modificările făcute, asigurarea.
Riscul seismic în București: răspunsul scurt
Bucureștiul este una dintre capitalele Europei cele mai expuse la cutremure, din cauza sursei seismice adânci din Vrancea, aflată la circa 150 km nord-est. Riscul este concentrat în clădirile vechi: lista oficială a orașului cuprinde peste 400 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, categoria „bulină roșie”, majoritatea construite înainte de 1940. O locuință proiectată după normativul seismic actual, P100, este într-o cu totul altă categorie.
Pentru cine a crescut în București, cuvântul „cutremur” nu este abstract: 1977 face parte din memoria orașului. Așa că întrebarea pe care o aud de la cumpărători, fie din București, fie din Israel, care stă și el pe o falie, este una serioasă: „Este sigur să cumpăr aici?”. Răspunsul meu este că riscul este real, este cartografiat și este concentrat în anumite clădiri. Ceea ce înseamnă că poate fi verificat.
De ce este Bucureștiul expus la cutremure?
Sursa este zona Vrancea, în curbura Carpaților. Cutremurele de aici sunt de adâncime intermediară, de regulă între circa 70 și 160 km, așa că se resimt pe o suprafață foarte mare, iar Bucureștiul, construit pe sedimente moi, le resimte puternic.
Evenimentul de referință este cutremurul din 4 martie 1977: magnitudine de circa 7,4, la o adâncime de circa 94 km. Potrivit datelor istorice, în România au murit circa 1.578 de oameni, dintre care 1.424 în București, iar peste 11.300 au fost răniți. Majoritatea deceselor din capitală au fost cauzate de prăbușirea unor clădiri înalte vechi. Înainte de asta, pe 10 noiembrie 1940, un cutremur vrâncean de magnitudine 7,7 a dărâmat blocul Carlton din centrul Bucureștiului.
Lecția pe care a învățat-o orașul este că pagubele le decide clădirea, nu adresa.
Ce este lista „bulinelor roșii”?
După o expertiză tehnică, clădirile cu cel mai mare risc sunt încadrate în clasa I de risc seismic (RsI) și marcate cu un semn rotund roșu la intrare. Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) publică lista oficială, cu adresa, anul construcției, numărul de etaje și clasa atribuită.
| Clasa | Ce înseamnă |
|---|---|
| RsI | Risc ridicat de prăbușire la un cutremur major: „bulina roșie” |
| RsII | Avarii structurale majore așteptate, prăbușire puțin probabilă |
| RsIII | Avarii nestructurale așteptate |
| RsIV | Răspuns așteptat apropiat de cel al clădirilor proiectate după normele actuale |
Potrivit ghidului primăriei despre listă, versiunea actualizată în mai 2026 numără peste 400 de clădiri în clasa RsI, cele mai multe în sectoarele centrale 1, 2 și 3 și cele mai multe construite în 1940 sau mai devreme.
Două lucruri de reținut. În primul rând, lista cuprinde doar clădirile expertizate: o clădire care nu figurează pe ea nu a fost neapărat găsită sigură; poate pur și simplu nu a fost expertizată niciodată. În al doilea rând, un proiect de consolidare în curs nu schimbă clasa până când lucrările nu sunt finalizate și recepționate.
Cum protejează normativul seismic clădirile noi?
Clădirile noi din România sunt proiectate după normativul de proiectare seismică P100. Ediția din 2013, P100-1/2013, se aplică noilor contracte de proiectare din 2014. Ea stabilește cutremurul de proiectare pentru fiecare zonă, cerințele structurale și verificările pe care trebuie să le semneze un proiectant și un verificator atestați.
Pagubele le decide clădirea, nu adresa.
Pe lângă asta, Legea 10/1995 privind calitatea în construcții îi face pe proiectant, pe constructor și pe ceilalți participanți răspunzători pentru viciile ascunse timp de 10 ani de la recepție, iar pentru viciile structurii de rezistență pe toată durata de existență a clădirii.
| Tipul clădirii | Poziția seismică tipică |
|---|---|
| Construită înainte de 1940, înaltă, în centrul Bucureștiului | Cea mai mare pondere a clădirilor RsI de pe lista oficială |
| Construită între 1941 și 1977 | Mixtă; multe au fost expertizate după 1977 |
| Construită între 1978 și 2013 | Proiectată după normele de după 1977, în general mai bine |
| Proiectată după P100-1/2013 | Standardul actual, cu proiectare și verificare atestate |
| Casă joasă, normativ actual | Înălțime mică și proiectare actuală: alt profil de risc |
O vilă cu două niveluri construită azi după normativul actual nu are același risc ca un bloc din anii 1930 din centru. Asta nu înseamnă risc zero. Înseamnă un risc proiectat, calculat și semnat.
Lista cumpărătorului: șapte întrebări înainte de semnare
- Anul construcției. Cereți-l în scris; verificați-l în extrasul de carte funciară și în documentele clădirii.
- Clădirea este pe lista AMCCRS? Căutați adresa pe lista oficială.
- A fost expertizată vreodată? Dacă este veche și nu figurează pe listă, întrebați dacă există o expertiză tehnică.
- Pentru o construcție nouă: ce normativ? Cereți dezvoltatorului confirmarea că structura a fost proiectată după P100-1/2013 și verificată de un verificator atestat.
- Cine a semnat structura? Numele proiectantului de rezistență și al verificatorului apar în documentația autorizației de construire.
- S-a modificat structura? Pereții demolați în apartamentele vechi sunt un risc cunoscut. Cereți autorizația pentru orice modificare.
- Asigurarea. Asigurați-vă că locuința are poliță PAD împotriva cutremurului, inundațiilor și alunecărilor de teren și luați în calcul o acoperire suplimentară. Le explicăm pe amândouă în ghidul nostru despre asigurarea locuinței în România.
Asigurarea obligatorie PAD: ce acoperă
Orice locuință din România trebuie să aibă PAD, asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor prevăzută de Legea 260/2008. Ea acoperă cutremurul, inundațiile și alunecările de teren. Pentru o locuință din beton sau cărămidă (tip A), prima este de 130 de lei pe an, iar suma asigurată maximă este de 100.000 de lei, potrivit Pool-ului de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID). Este un strat de bază, nu valoarea unei vile, motiv pentru care majoritatea proprietarilor adaugă o asigurare facultativă.
Și la nord de București?
Sursa Vrancea afectează întreaga regiune a Bucureștiului, inclusiv Ilfovul, așa că întrebările de mai sus se aplică și acolo. Ce diferă în localitățile din nord este fondul construit: în principal case joase și construcții noi, departe de blocurile vechi și înalte din centru. Pentru o imagine a zonei, vedeți ghidul nostru despre Balotești și articolul nostru despre siguranța în București.
Întrebări frecvente
Există riscul unui cutremur major în București?
Da. Bucureștiul este expus cutremurelor de adâncime intermediară din zona Vrancea. Cutremurul din 1977, de magnitudine circa 7,4, a ucis 1.424 de oameni în oraș. Riscul este concentrat în clădirile vechi.
Ce este o clădire cu „bulină roșie” în București?
O clădire expertizată și încadrată în clasa I de risc seismic (RsI), cea mai ridicată categorie, marcată cu un semn roșu la intrare. Lista oficială este publicată de AMCCRS.
Cum verific dacă o clădire are risc seismic?
Căutați adresa pe lista AMCCRS, verificați anul construcției, iar la clădirile vechi întrebați dacă există o expertiză tehnică. La clădirile noi, cereți confirmarea că proiectarea respectă normativul P100-1/2013.
Sunt clădirile noi din România rezistente la cutremur?
Clădirile noi trebuie proiectate după normativul seismic P100 actual și verificate de specialiști atestați. Potrivit Legii 10/1995, răspunderea pentru viciile structurii de rezistență durează pe toată existența clădirii.
Este obligatorie asigurarea împotriva cutremurului în România?
Da. Asigurarea PAD, care acoperă cutremurul, inundațiile și alunecările de teren, este obligatorie pentru orice locuință. Pentru o locuință de tip A, prima este de 130 de lei pe an, iar acoperirea este de până la 100.000 de lei.
Concluzia
Riscul seismic din București este real, dar nu este distribuit uniform. Este concentrat în clădirile vechi și înalte și este cartografiat pe o listă oficială.
Întrebarea corectă nu este „Este Bucureștiul sigur?”, ci „Este sigură această clădire?”. Dacă vreți să trecem prin întrebările seismice pentru o anumită proprietate, a noastră sau oricare alta, programați o discuție de 30 de minute cu mine. Trecem împreună prin documente.
Moti Azulay, Compass Group Romania
Surse și date: AMCCRS, lista clădirilor cu risc seismic · Bucuresti.ro, ghidul listei cu bulină roșie · Legea 10/1995 privind calitatea în construcții · PAID, asigurarea obligatorie a locuințelor (Legea 260/2008) · Georgescu și Pomonis, „The Romanian earthquake of March 4, 1977 revisited”, a 14-a Conferință Mondială de Inginerie Seismică.
Acest articol are caracter informativ general și nu constituie consultanță tehnică sau juridică. Pentru o anumită clădire, bazați-vă pe expertiza tehnică a unui expert atestat.
Acum știți mai mult.
Articolul are scop informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, fiscală sau financiară. Înainte de orice tranzacție, consultați specialiști locali.
