Un apartament nou de 120 mp în București costă astăzi cu aproximativ 95.000 € mai mult decât în 2021, potrivit Imobiliare.ro.
Pentru prima dată după mulți ani, Bucureștiul a depășit Cluj-Napoca și a devenit cel mai scump oraș din România.
Unde se locuiește, unde lichiditatea e mare și unde infrastructura e încă în construcție. Întâi scopul, apoi cartierul.
Un proiect pentru o viză de investitor de 400.000 € a fost depus în octombrie 2025 și retras după două luni.
Conform „legii Nordis”, avansurile intră într-un cont dedicat al proiectului, cu plafoane pe etape de construcție.
„Mă mai gândesc": fraza pe care o aud din 2021
Aproape fiecare primă discuție cu cineva care s-a uitat la București acum câțiva ani conține aceeași frază.
„Am fost impresionat. Mi-am spus că mă mai gândesc."
A fost o decizie complet legitimă. Dar când vă uitați la ce s-a întâmplat de atunci pe piața imobiliară din București, descoperiți că a sta pe gard este tot o decizie, iar ea are un preț. Acest articol nu vă grăbește. Vă arată ce a făcut timpul cu această piață, cui îi aparține ea astăzi și de ce contează asta în ziua în care veți vrea să vindeți.
Piața imobiliară din București în 2026, în cifre: de la „ieftin" la „lider"
Potrivit datelor de piață ale Imobiliare.ro, cel mai important portal imobiliar din România, prețul mediu pe metru pătrat în București a crescut în cinci ani de la 1.480 la 2.273 €. Este o creștere de peste 50%.
Tradus într-un apartament nou de 120 mp: cine a verificat în 2021 și verifică din nou astăzi găsește un preț mai mare cu aproximativ 95.000 €.
| Indicator | Ce arată datele | Sursă |
|---|---|---|
| Preț mediu pe mp, acum cinci ani | 1.480 € | Imobiliare.ro |
| Preț mediu pe mp, astăzi | 2.273 € | Imobiliare.ro |
| Apartamente noi în București, un an | Creștere de circa 21%, la o medie de 2.636 €/mp | Imobiliare.ro, iulie 2026 |
| Apartamente vechi, un an | Creștere de circa 10% | Imobiliare.ro, iulie 2026 |
| Locuințe finalizate, primele 9 luni din 2025 | 40.322, în scădere cu 4,7% | INS |
Și încă o cifră, simbolică: pentru prima dată după mulți ani, Bucureștiul a depășit Cluj-Napoca și a devenit cel mai scump oraș din România. Nu mai este povestea unui „oraș ieftin în creștere". Este o piață care își schimbă statutul. Diferența față de prețurile locuințelor din Israel a fost descrisă într-un reportaj ynet semnat de Hila Tzion (în ebraică).
Detaliile pe cartiere, de la centru până la axa de nord, le găsiți în articolul nostru despre prețurile din București și unde merită să vă uitați. Aici ne concentrăm pe altă întrebare: ce spun aceste cifre despre decizia dumneavoastră.
Ce se află în spatele cifrelor
Trei forțe acționează aici în paralel și niciuna nu are un buton rapid de oprire.
- O ofertă care nu ține pasul. Autorizațiile de construire au scăzut puternic încă din 2022–2023, iar construcția durează ani.
- Costuri care nu scad. Materiale, energie, forță de muncă, iar în august 2025 și majorarea TVA de la 19% la 21%, care a intrat direct în preț.
- O cerere locală solidă. Bucureștiul este centrul IT, financiar și de servicii al țării și continuă să atragă tineri cu studii superioare.
Ca să fim corecți: aceasta este o explicație a ceea ce s-a întâmplat, nu o promisiune despre ce se va întâmpla. O piață poate încetini chiar dacă aceste forțe acționează, iar despre încetinirea din 2026 am scris separat în articolul despre anul de tranziție.
Nu „care cartier e cel mai bun", ci ce decizie luați
Întrebarea pe care o aud cel mai des este „unde e cel mai bine în București?". Răspunsul onest este că întrebarea nu e precisă. Există trei decizii diferite și fiecare este legitimă.
- Unde se locuiește. Cartierele de lux din nord: parcuri, lacuri, ambasade. Minunate pentru a locui, cu prețuri pe măsură.
- Unde lichiditatea este mare. Zone cu o piață locală solidă și prețuri de intrare accesibile. În sudul orașului, distanța față de metrou nu e o chestiune de confort, ci o parte esențială a deciziei.
- Unde infrastructura este încă în construcție. Axa de nord, Pipera, Băneasa și Balotești, pe traseul magistralei de metrou M6 spre aeroport și al autostrăzii de centură A0.
Mai întâi decideți scopul, apoi alegeți cartierul. Invers este rețeta unei tranzacții care arată bine în randări și mai puțin bine în al cincilea an.
Viză de aur sau proprietate: de ce România a ales să nu vândă pașapoarte
Iată o întrebare care apare în aproape fiecare întâlnire cu investitorii din străinătate: „În Grecia sau în Portugalia primesc o proprietate și un pașaport. De ce România?"
Răspunsul onest: România nu oferă viză de aur, iar dacă scopul este cetățenia, aceasta nu este destinația. Programele de viză de aur rămase în Europa cer astăzi investiții de jumătate de milion de euro și peste, de obicei pe piețe deja evaluate la maximum.
Și iată detaliul interesant. În octombrie 2025, în Senatul României a fost depus un proiect de lege pentru o viză de investitor în schimbul a 400.000 €. Două luni mai târziu, după ce instituțiile de securitate ale statului au avertizat că un asemenea program ar putea pune în pericol statutul țării în Schengen și relația cu Washingtonul, proiectul a fost retras.
Așteptarea este o decizie legitimă, dar nu este gratuită.
Ce ne spune asta? Două lucruri:
- O țară care renunță la bani ușori pentru a-și proteja statutul instituțional este o țară în care are sens să deții o proprietate pe termen lung.
- Vizele de aur din Europa se restrâng: Spania a închis programul, Portugalia l-a separat de imobiliare, iar UE face presiuni asupra celor rămase. O investiție construită pe o viză este construită pe un teren care se mișcă.
Lichiditatea reală: următorul cumpărător este, cel mai probabil, român
Majoritatea cumpărătorilor de pe piața imobiliară din București sunt români, nu investitori străini. Pare un detaliu tehnic, dar poate fi cel mai important punct din acest articol.
Lichiditatea reală înseamnă să poți vinde unui cumpărător local în ziua pe care o alegi, nu să aștepți să revină moda investitorilor străini. O piață care se bazează doar pe străini se usucă atunci când ei pleacă. O piață care se bazează pe familii locale continuă să funcționeze și fără ei.
La asta se adaugă combinația care atrage investitorii din străinătate: apartenența la UE și NATO și aderarea deplină la Schengen în 2025. Am detaliat aceste motive, precum și capitalul străin deja prezent în țară, în articolul „De ce București, de ce acum".
Din teren: trei anunțuri care au dovedit contrariul
Avocatul Ilan Leibovitch povestește:
Îl cunoșteam pe client de câțiva ani: un om care cercetează și compară. A cumpărat un apartament în București după o jumătate de an de gândire, într-un cartier decent, pe o piață în creștere. A făcut o renovare minimă, cât să poată intra un chiriaș: zugrăveală, un parchet acceptabil și o bucătărie de bază. Când a vrut să vândă, a venit la mine cu un preț și m-a rugat să-i găsesc un cumpărător.
Am verificat ce oferea piața la acel preț: apartamente renovate complet, proiecte relativ noi cu parcare, proprietăți cu acte în regulă. I-am spus că nu pot promova apartamentul. Mi-a trimis un link de pe imobiliare.ro cu trei apartamente asemănătoare, la același preț. Am verificat datele: erau publicate de patru, cinci și trei luni. I-am explicat că nu sunt o dovadă a prețului. Sunt dovada că, la prețul acesta, un apartament stă nevândut.
S-a dus la un agent care a acceptat să publice anunțul la orice preț. Anunțul este tot acolo.
În ziua ieșirii, următorul cumpărător va compara proprietatea cu tranzacțiile încheiate, nu cu anunțurile. De aceea vânzarea merită gândită încă din ziua cumpărării: ce o va deosebi de ce va sta lângă ea pe raft.
Cele trei temeri și cum le demontăm
O investiție în străinătate sperie atunci când înseamnă o proprietate pe care nu o vezi, într-o limbă pe care nu o înțelegi, într-un sistem pe care nu îl cunoști. Pentru cumpărătorii din afara țării, temerea este legitimă. Iată cum o demontăm:
- „Va fi cu adevărat înscrisă pe numele meu?" În România, un drept există doar dacă este înscris în cartea funciară. Despre diferența dintre construcție și teren, în articolul despre proprietatea asupra terenului în România.
- „Ce se întâmplă cu banii mei până la predare?" Conform Legii 207/2025 („legea Nordis"), avansurile intră într-un cont dedicat al proiectului, cu plafoane pe etape de construcție.
- „Cine mă însoțește?" Propriul avocat și asistență într-o limbă pe care o înțelegeți, de la antecontract până la contractul final și înscrierea pe numele dumneavoastră. Bine de știut: semnarea la notar în România nu se poate face la distanță, dar se poate acorda o procură.
Întrebări frecvente
Cât costă un metru pătrat în București în 2026?
Potrivit Imobiliare.ro, media este de aproximativ 2.273 € pe mp, iar la apartamentele noi de aproximativ 2.636 € pe mp (iulie 2026). Prețurile reale variază mult de la un cartier la altul.
Vor continua să crească prețurile locuințelor din București?
Nimeni nu poate promite asta, nici noi. Datele explică ce s-a întâmplat până acum: ofertă limitată, costuri ridicate și cerere locală. Ele nu garantează ce va urma.
Oferă România viză de aur investitorilor?
Nu. Un proiect de lege pentru o viză de investitor în schimbul a 400.000 € a fost depus în Senat în octombrie 2025 și retras două luni mai târziu, după avertismentele instituțiilor de securitate.
Cine cumpără locuințe în București?
Majoritatea cumpărătorilor sunt români. Asta contează, pentru că în ziua vânzării piața locală este cea care determină cererea pentru proprietatea dumneavoastră.
Se poate semna achiziția la distanță?
Semnarea la notar în România nu se face la distanță. Dacă nu puteți fi prezent, puteți da o procură unei persoane care să semneze în numele dumneavoastră.
Concluzia
Piața imobiliară din București din 2026 nu mai este piața din 2021. Este mai scumpă, mai matură și se sprijină pe cumpărători locali.
Așteptarea este o decizie legitimă, dar nu este gratuită. Iar decizia corectă începe cu scopul dumneavoastră, nu cu întrebarea care cartier e „la modă".
Dacă analizați acum Bucureștiul, în proiectul nostru din Balotești sau oriunde altundeva, programați o discuție de 30 de minute cu mine. Vom trece împreună prin cifre, prin întrebările juridice și prin ce vi se potrivește cu adevărat.
Moti Azulay, Compass Group Romania
Surse și date: Indicele de prețuri Imobiliare.ro (iulie 2026) · Institutul Național de Statistică (INS) · Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) · Legea 207/2025, portalul legislativ · ynet, Hila Tzion (în ebraică) · Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) · Uniunea Europeană
Acest articol are caracter informativ general și nu constituie consultanță juridică, fiscală sau financiară. Datele din trecut nu garantează prețurile viitoare. Consultați specialiști locali înaintea oricărei tranzacții.
Acum știți mai mult.
Articolul are scop informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, fiscală sau financiară. Înainte de orice tranzacție, consultați specialiști locali.
