Cine a transferat în străinătate 500.000 de șekeli sau mai mult în 12 luni este obligat la declarația anuală, pentru anul transferului și anul următor.
Activele familiei în străinătate de 2.086.000 de șekeli sau mai mult în orice zi a anului anulează scutirea de la depunerea declarației (2023-2026).
Chiria din România se detaliază în anexa D a declarației anuale, formularul 1324, unde se solicită și creditul pentru impozitul românesc.
Vânzarea unei proprietăți din străinătate se declară în 30 de zile pe formularul 1399, cu avans. Impozit de până la 25% pe câștigul real, minus impozitul românesc.
Declarația unică pentru chirie se depune și se plătește în România până la 25 mai. Dovada este necesară pentru creditul din Israel.
Declararea unei proprietăți din România: răspunsul scurt
Un rezident israelian care cumpără o proprietate în România va fi aproape întotdeauna obligat să depună o declarație anuală (formularul 1301). Trei mecanisme din legea israeliană declanșează obligația: un transfer în străinătate de 500.000 de șekeli sau mai mult în 12 luni, active în străinătate în valoare de 2.086.000 de șekeli sau mai mult în orice zi a anului și venituri din străinătate, precum chiria. Veniturile din străinătate se detaliază în formularul 1324, iar vânzarea se declară în 30 de zile. Nu există un formular special „pentru cumpărarea unei proprietăți”, există declarația anuală.
Majoritatea oamenilor pe care îi întâlnesc sunt convinși că, dacă nu au câștigat niciun șekel din proprietate, nu au nimic de declarat. Este o greșeală frecventă, așa că am scris această hartă: ce declanșează obligația, pe ce formular și când.
Diferența dintre „a plăti impozit” și „a depune o declarație”
Sunt două obligații separate. Puteți fi obligați să depuneți o declarație anuală fără să plătiți niciun șekel de impozit în plus, de exemplu în anul în care ați transferat bani pentru cumpărarea vilei și încă nu ați avut venituri din ea.
Secțiunea 131 din Ordonanța israeliană a impozitului pe venit (în ebraică) stabilește cine este obligat să depună declarația. Regulamentul privind scutirea de la depunerea declarației (în ebraică) stabilește cine este scutit și când scutirea se pierde. Acolo se află plafoanele care contează pentru oricine cumpără o proprietate în străinătate.
Obligația de declarare nu depinde de profit. Ea se naște din transferul banilor, din valoarea activelor și din venit.
Primul declanșator: transferul a 500.000 de șekeli în străinătate
Secțiunea 131(a)(5f) (în ebraică) obligă la declarație persoana fizică rezidentă în Israel care a transferat, în decurs de 12 luni, 500.000 de șekeli sau mai mult în afara Israelului. Declarația se depune pentru anul în care suma a fost transferată pentru prima dată și pentru anul următor.
O proprietate de circa 300.000 de euro depășește cu mult acest prag, chiar dacă este plătită în mai multe transferuri. La cumpărarea în faza de proiect, când plătiți dezvoltatorul în tranșe, toate transferurile din 12 luni se adună în calcul. Cum transferați banii propriu-ziși și ce cer băncile găsiți în articolul despre transferul banilor în România.
Al doilea declanșator: active în străinătate de peste 2.086.000 de șekeli
Potrivit regulii 3(a)(6) din regulamentul de scutire, scutirea de la depunerea declarației nu se aplică celui care, împreună cu soțul sau soția ori cu copiii sub 18 ani, a avut active în străinătate cu o valoare de 2.086.000 de șekeli sau mai mult în orice zi a anului fiscal. Aceasta este suma pentru anii 2023-2026. Regula 3(a)(7) stabilește un prag identic pentru soldurile din conturile bancare din străinătate.
Atenție la două detalii. Calculul este la nivel de familie, nu separat pentru fiecare soț. Iar testul este „în orice zi”, nu la sfârșitul anului. O vilă, un cont bancar românesc și un portofoliu de investiții în străinătate se adună împreună.
Al treilea declanșator: venitul din proprietate
Scutirea de la depunere pentru „venitul din străinătate” se aplică doar când acesta este de cel mult 375.000 de șekeli pe an (pentru anii 2023-2026) și s-a plătit pentru el un avans de impozit în Israel. Cine închiriază o vilă în România și plătește impozit doar în România nu îndeplinește a doua condiție, așa că în practică depune declarația.
Obligația de declarare nu depinde de profit. Ea se naște din transferul banilor, din valoarea activelor și din venit.
Pentru chirie există în Israel două regimuri. Secțiunea 122A (în ebraică) permite un impozit de 15% pe chirie, cu deducerea doar a amortizării și fără credit pentru impozitul românesc. Alternativa este cota marginală, cu deducerea cheltuielilor și credit în baza convenției. Comparația completă este în ghidul convenției fiscale dintre Israel și România, iar partea românească în articolul despre impozitul pe chirii în România.
Harta declarațiilor: eveniment, formular și termen
| Eveniment | Ce depuneți în Israel | Când |
|---|---|---|
| Transfer de 500.000 ILS sau mai mult în străinătate în 12 luni | Declarația anuală, formularul 1301 | Pentru anul transferului și anul următor |
| Active în străinătate (ale familiei) de peste 2.086.000 ILS în orice zi | Declarația anuală, formularul 1301 | În fiecare an în care ați depășit pragul |
| Chirie din proprietatea din România | Formularul 1301 + anexa D, formularul 1324 | În declarația anuală |
| Solicitarea amortizării pentru proprietate | Formularele 1342 și 1343 | Atașate declarației anuale |
| Vânzarea proprietății | Notificare de vânzare și calculul impozitului, formularul 1399 | În 30 de zile de la vânzare |
| Cine susține că nu este rezident israelian | Declarație de rezidență, formularul 1348 | Atașată declarației anuale |
Toate aceste formulare sunt publicate de Autoritatea Fiscală din Israel pe pagina declarației anuale (în ebraică). Formularul 1324 se numește acolo „Venituri din străinătate și impozitul plătit pentru ele”, iar în el se solicită creditul pentru impozitul românesc.
Vânzarea: 30 de zile, nu sfârșitul anului
Vânzarea unei proprietăți din străinătate de către un rezident israelian este un eveniment de câștig de capital potrivit Ordonanței impozitului pe venit, nu potrivit legii privind impozitarea imobilelor. Secțiunea 91(d)(1) (în ebraică) impune depunerea unei declarații în 30 de zile de la vânzare și plata unui avans egal cu impozitul.
Cota de impozit pe câștigul de capital real al unei persoane fizice este de până la 25%. Cine are un venit impozabil de peste 721.560 de șekeli (pentru anii 2024-2027) poate plăti și o suprataxă: 3%, plus încă 2% pe veniturile din surse de capital. Din impozitul israelian se scade impozitul plătit în România, 3% sau 1% din valoarea tranzacției, până la nivelul impozitului israelian. Partea românească este detaliată în articolul despre impozitul la vânzarea unei proprietăți în România.
Și România?
România are propriul sistem de declarare. Cine închiriază ca persoană fizică depune Declarația unică, iar potrivit PwC termenul general pentru depunere și plată este 25 mai. Dovada plății impozitului în România este documentul fără de care nu veți primi credit în Israel. Păstrați-o împreună cu declarația anuală.
Greșeli pe care le văd iar și iar
- „Nu am câștigat nimic, deci nu am declarație.” Doar transferul, de peste 500.000 de șekeli, impune declarație pentru doi ani.
- „Proprietatea este pe numele soției.” Pragul de 2.086.000 de șekeli se verifică la nivel de familie.
- „Am plătit în România, e suficient.” În Israel declarați oricum. Convenția previne dubla impunere, nu dubla declarare.
- „Declar vânzarea la sfârșitul anului.” Legea cere 30 de zile.
Întrebări frecvente
Trebuie să declar la autoritatea fiscală din Israel cumpărarea unei proprietăți în România?
Nu există un formular dedicat cumpărării, dar în cele mai multe cazuri cumpărarea declanșează obligația declarației anuale: un transfer de 500.000 de șekeli sau mai mult în străinătate în 12 luni impune declarație pentru anul transferului și anul următor, iar activele familiei în străinătate de peste 2.086.000 de șekeli anulează scutirea de la depunere.
Pe ce formular declar chiria dintr-o proprietate din România?
În declarația anuală, formularul 1301, și în anexa D, formularul 1324, „Venituri din străinătate și impozitul plătit pentru ele”. În formularul 1324 detaliați și impozitul plătit în România pentru a primi credit, în regimul cotei marginale.
Când declar vânzarea unei proprietăți din România?
În 30 de zile de la vânzare, prin notificarea de vânzare și calculul impozitului (formularul 1399), și plătiți un avans. La sfârșitul anului, vânzarea se include și în declarația anuală.
Se numără activele soțului sau soției la pragul de 2.086.000 de șekeli?
Da. Regulamentul verifică activele din străinătate ale dumneavoastră, ale soțului sau soției și ale copiilor sub 18 ani, în orice zi a anului fiscal.
Ce se întâmplă dacă nu am depus declarația?
Nedepunerea declarației la termen poate atrage amenzi și o impunere după cea mai bună apreciere a autorității. Dacă ați ratat un an, merită să vă adresați unui contabil și să corectați din proprie inițiativă, înainte ca autoritatea să vă contacteze.
Concluzia
Cine cumpără o proprietate în România trebuie să presupună că intră în sistemul declarațiilor anuale din Israel, cel puțin pentru doi ani. Nu este complicat, dar cere ordine: păstrați confirmările de transfer, contractele și dovezile plății impozitului în România și coordonați calendarul plăților cu contabilul.
Dacă sunteți în faza de planificare, în Balotești sau oriunde altundeva în România, programați o discuție de 30 de minute cu mine. Construim împreună calendarul plăților și marcăm unde cade fiecare declarație, ca să ajungeți la contabil cu un dosar ordonat.
Moti Azulay, Compass Group Romania
Surse și date: Ordonanța israeliană a impozitului pe venit, secțiunile 91, 121B, 122A și 131, versiune actualizată (în ebraică) · Regulamentul israelian privind impozitul pe venit (scutirea de la depunerea declarației), 1988, regula 3 (în ebraică) · Autoritatea Fiscală din Israel: declarația anuală pentru persoane fizice și formularele aferente (în ebraică) · Autoritatea Fiscală din Israel (în ebraică) · PwC Tax Summaries, Romania: Tax administration · Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Acest articol are caracter informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, fiscală sau financiară. Plafoanele sunt valabile pentru anii fiscali menționați, potrivit versiunii actualizate a legislației, și pot fi actualizate. Termenele de depunere se stabilesc anual și uneori se amână. Înainte de depunere, vă recomandăm să consultați un contabil sau un consultant fiscal.
Acum știți mai mult.
Articolul are scop informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, fiscală sau financiară. Înainte de orice tranzacție, consultați specialiști locali.
