Articolul 11 din Legea 21/1991 îi acoperă pe cei care au pierdut cetățenia involuntar și pe descendenții lor până la gradul III.
De la Legea 14/2025, majoritatea solicitanților pe articolele 10 și 11 trebuie să dovedească limba română cu un certificat recunoscut.
Cei care își redobândesc propria cetățenie, solicitanții de 65 de ani sau peste și minorii din dosarul unui părinte sunt printre cei scutiți.
Autoritatea are până la doi ani de la înregistrare pentru a decide, cu o posibilă prelungire de șase luni.
Un cetățean UE poate înscrie terenul pe numele său; un cumpărător din afara UE folosește superficia sau o firmă.
Cetățenia română pentru israelieni: răspunsul scurt
Da, în multe cazuri. Articolul 11 din legea cetățeniei române (Legea 21/1991) le permite celor care au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor, precum și descendenților lor până la gradul III (copii, nepoți și strănepoți), să ceară redobândirea ei, păstrându-și cetățenia actuală. De la Legea 14/2025, majoritatea solicitanților trebuie să dovedească și cunoașterea limbii române, iar autoritatea are până la doi ani pentru a decide.
Este un ghid pentru familiile israeliene cu rădăcini în România, dar și pentru cititorii români care au rude plecate în Israel. În întâlnirile cu cumpărătorii din Israel, discuția despre o vilă alunecă adesea spre albumul de familie. „Bunica mea s-a născut la Iași.” „Tatăl meu a venit din București în 1961.” Apoi vine întrebarea: „Pot obține un pașaport românesc?”. Este o întrebare legitimă, cu un răspuns juridic. Îl prezint mai jos, cu o observație de la început: cetățenia este un proces separat de cumpărarea unei proprietăți, iar unul nu depinde de celălalt.
Cine se califică potrivit articolului 11?
Articolul 11 din Legea 21/1991 a cetățeniei române acoperă trei grupuri:
- Persoanele care au dobândit cetățenia română prin naștere sau prin adopție și au pierdut-o din motive neimputabile lor, de exemplu prin regimul emigrării din perioada comunistă.
- Persoanele cărora cetățenia le-a fost ridicată fără voia lor.
- Descendenții lor până la gradul III: copii, nepoți și strănepoți.
Mulți evrei care au emigrat din România în Israel în deceniile de după Al Doilea Război Mondial au plecat în condiții care au presupus renunțarea la cetățenia română sau pierderea ei. De aceea atât de multe familii israeliene au o cale posibilă prin acest articol. Dacă familia dumneavoastră se încadrează o decid actele, nu povestea de familie.
Solicitanții își pot păstra cetățenia israeliană: România nu cere renunțarea la ea, iar cetățenia poate fi deținută cu domiciliul în România sau în străinătate.
Articolul 10 sau articolul 11: care este diferența?
| Articolul 11 | Articolul 10 | |
|---|---|---|
| Cine | Persoanele care au pierdut cetățenia involuntar și descendenții până la gradul III | Foștii cetățeni care au pierdut cetățenia din alte motive (de exemplu, la cerere) și descendenții |
| Cazul tipic al unei familii israeliene | Emigranții din perioada comunistă și familiile lor | Mai rar întâlnit în familiile israeliene |
| Limba română | Obligatorie de la Legea 14/2025, cu excepții | Obligatorie de la Legea 14/2025, cu excepții |
| Domiciliul | În România sau în străinătate | În România sau în străinătate |
Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) decide ce articol se aplică, pe baza actelor.
Ce s-a schimbat în 2025: cerința de limbă română
Legea 14/2025, în vigoare din martie 2025, a făcut din cunoașterea limbii române o condiție pentru acordarea sau redobândirea cetățeniei potrivit articolelor 10 și 11.
- Cum se dovedește: cu un certificat de competență lingvistică emis de o instituție prevăzută de lege, cum ar fi universitățile românești acreditate care organizează anul pregătitor de limba română, Institutul Limbii Române sau Institutul Cultural Român, ori prin dovada studiilor în limba română. ANC a publicat ce certificate acceptă.
- Cine este scutit: printre alții, persoanele care au avut ele însele cetățenia română și o redobândesc, solicitanții care au împlinit 65 de ani la data cererii, copiii minori incluși în cererea unui părinte și persoanele cu afecțiuni medicale documentate care le împiedică să învețe limba.
- Termen de soluționare mai lung: termenul în care autoritatea trebuie să soluționeze o cerere a fost prelungit la doi ani de la înregistrare, cu o posibilă prelungire de până la șase luni în cazuri justificate.
Pentru un nepot sau strănepot care depune azi cererea, limba este de obicei partea cea mai lungă a pregătirii. Planificați-o de la început.
Dacă familia dumneavoastră se încadrează o decid actele, nu povestea de familie.
Ce acte trebuie pregătite
Lista exactă depinde de caz, iar ANC publică formularele și cerințele. În majoritatea cazurilor pe articolul 11 trebuie să dovediți trei lucruri:
- Că ascendentul a fost cetățean român. De regulă, un certificat de naștere românesc, un certificat de căsătorie sau alte acte de stare civilă ale ascendentului.
- Că cetățenia a fost pierdută involuntar. Documente din perioada emigrării, acolo unde există.
- Lanțul familial de la ascendent până la dumneavoastră. Certificatele de naștere pentru fiecare generație, inclusiv schimbările de nume, foarte frecvente în familiile israeliene.
Documentele emise în Israel trebuie de regulă să poarte apostilă și să aibă traducere legalizată în limba română. Actele de stare civilă românești pot fi cerute de la serviciul de stare civilă din localitatea în care a fost înregistrat evenimentul, iar actele vechi se află uneori la Arhivele Naționale ale României.
Procesul, pas cu pas
- Verificați eligibilitatea. Adunați ce are deja familia și identificați ascendentul care a fost cetățean român.
- Strângeți și traduceți actele. Acte românești, acte israeliene cu apostilă, traduceri legalizate.
- Pregătiți cerința de limbă, dacă nu sunteți scutit.
- Depuneți cererea la ANC în București sau printr-un consulat român, inclusiv Ambasada României la Tel Aviv.
- Așteptați decizia. Potrivit legii, autoritatea are până la doi ani.
- Depuneți jurământul de credință, după care se eliberează certificatul de cetățenie.
- Transcrieți actele de stare civilă în România și abia apoi cereți cartea de identitate sau pașaportul românesc.
Ce schimbă cetățenia pentru cine cumpără o proprietate și ce nu
| Subiect | Cetățean israelian | Israelian cu cetățenie română (UE) |
|---|---|---|
| Cumpărarea unui apartament sau a unei case | Permisă | Permisă |
| Înscrierea terenului pe propriul nume | Limitată pentru cetățenii din afara UE | Permisă, ca pentru orice cetățean UE |
| Locuirea în România peste 90 de zile din 180 | Necesită permis de ședere | Nu necesită permis |
| Locuirea și munca oriunde în UE | Necesită permis în fiecare țară | Libertate de circulație |
| Taxele în România | Depind de tranzacție și de rezidența fiscală, nu de cetățenie | La fel |
Cea mai practică diferență pentru cine cumpără o vilă este terenul. Un cumpărător din afara UE alege o cale precum dreptul de superficie sau o firmă; un cetățean UE înscrie terenul direct pe numele său. Explicăm opțiunile în articolul nostru despre proprietatea asupra terenului în România. Rezidența fiscală, în schimb, se stabilește după locul în care trăiți, nu după pașaport. Pentru partea israeliană, vedeți articolul nostru despre convenția fiscală Israel – România.
Întrebări frecvente
Pot israelienii să obțină cetățenia română?
Da, dacă ei sau un ascendent până la străbunici au fost cetățeni români care au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor. Calea este articolul 11 din Legea 21/1991, iar cetățenia israeliană poate fi păstrată.
Trebuie să vorbesc românește ca să obțin cetățenia română?
De la Legea 14/2025, solicitanții pe articolele 10 și 11 trebuie să dovedească cunoașterea limbii române cu un certificat recunoscut sau cu dovada studiilor. Printre cei scutiți se numără persoanele care își redobândesc propria cetățenie, solicitanții de 65 de ani sau peste și minorii din dosarul unui părinte.
Cât durează obținerea cetățeniei române?
Legea îi dă autorității până la doi ani de la înregistrarea cererii pentru a decide, cu o posibilă prelungire de până la șase luni. Pregătirea actelor și a certificatului de limbă durează de obicei câteva luni înainte de asta.
Trebuie să locuiesc în România ca să depun cererea pe articolul 11?
Nu. Potrivit articolului 11, cetățenia poate fi acordată cu domiciliul în România sau în străinătate.
Mă ajută cetățenia română să cumpăr o vilă?
Puteți cumpăra și fără ea. Efectul principal asupra unei vile este că un cetățean UE poate înscrie terenul pe numele său, în timp ce un cumpărător din afara UE folosește o cale precum dreptul de superficie sau o firmă.
Concluzia
Pentru multe familii israeliene cu rădăcini românești, cetățenia română este un drept real, nu un vis. Dar din 2025 cere mai multă pregătire: acte complete, cerința de limbă pentru majoritatea solicitanților și răbdare de până la doi ani.
Nu aveți nevoie de ea ca să cumpărați o casă în România. Dacă verificați ambele lucruri în același timp, cetățenia și o vilă, programați o discuție de 30 de minute cu mine. Trecem împreună prin partea imobiliară și prin ce se schimbă, dacă se schimbă ceva, odată ce în familie apare un pașaport românesc.
Moti Azulay, Compass Group Romania
Surse și date: Legea 21/1991 a cetățeniei române, portalul legislativ · Legea 14/2025 pentru modificarea legii cetățeniei · Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) · Comunicatul ANC privind certificatele de competență lingvistică acceptate · Arhivele Naționale ale României.
Acest articol are caracter informativ general și nu constituie consultanță juridică. Fiecare dosar de cetățenie este soluționat individual de autoritățile române. Înainte de a depune cererea, verificați-vă cazul cu un avocat specializat în cetățenia română.
Acum știți mai mult.
Articolul are scop informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, fiscală sau financiară. Înainte de orice tranzacție, consultați specialiști locali.
