Pentru cuplurile căsătorite începând cu 29 ianuarie 2019, Regulamentul 2016/1103 trimite la legea primei reședințe comune după căsătorie.
Potrivit secțiunii 5 din legea israeliană a relațiilor patrimoniale, fiecare soț are dreptul la jumătate din valoarea bunurilor, cu excepția celor de dinaintea căsătoriei, a moștenirii și a donației.
În dreptul român, cota se stabilește după contribuția la dobândire și la datorii, iar până la proba contrară se prezumă o contribuție egală.
Partajul bunurilor printr-o hotărâre israeliană necesită o procedură de recunoaștere la o instanță română: caracter definitiv, competență și reciprocitate.
Vânzarea proprietății necesită semnătura tuturor proprietarilor înscriși. Impozitul românesc la vânzare: 3% până la trei ani, 1% după aceea.
Proprietatea din România la divorț: răspunsul scurt
La divorțul unui cuplu israelian, proprietatea din România se împarte de regulă după legea israeliană, adică Legea privind relațiile patrimoniale și echilibrarea resurselor, pentru că aceasta este legea la care trimit Regulamentul european 2016/1103 și Codul civil român când cuplul locuiește în Israel. Dar înscrierea se face în România: un act de partaj la un notar român sau o hotărâre israeliană recunoscută de o instanță română. Vânzarea proprietății către un terț necesită semnătura tuturor proprietarilor înscriși.
Știu că este o întrebare pe care nimeni nu o pune cu voce tare când cumpără o casă împreună cu soțul sau soția. Dar cine o pune din timp descoperă de regulă că cel mai simplu răspuns este un acord clar, nu o luptă juridică în două țări.
Trei întrebări separate
Un divorț cu o proprietate în România ridică trei întrebări diferite, care nu trebuie amestecate:
- Ce lege stabilește ce aparține fiecăruia? Cea israeliană sau cea română.
- Cine decide? O instanță sau un tribunal religios din Israel, o instanță din România sau un acord între dumneavoastră.
- Cum devine decizia înscriere? În România, un drept asupra unui imobil există doar când este înscris în cartea funciară a ANCPI.
Ce lege se aplică: israeliană sau română
Cuplurile căsătorite începând cu 29 ianuarie 2019. România participă la Regulamentul european 2016/1103. Fără alegerea legii, potrivit articolului 26 se aplică legea primei reședințe obișnuite comune după căsătorie, iar dacă aceasta nu există, legea cetățeniei comune de la data căsătoriei. Regulamentul se aplică și când legea stabilită este a unui stat din afara Uniunii, precum Israelul.
Cuplurile căsătorite înainte de această dată. Codul civil român (articolele 2589–2590) trimite la legea aleasă de soți, iar în lipsa alegerii, la legea aplicabilă efectelor căsătoriei: reședința obișnuită comună, apoi cetățenia comună.
Și ce spune legea israeliană? Potrivit secțiunii 15 din Legea privind relațiile patrimoniale dintre soți (în ebraică), relațiilor patrimoniale li se aplică legea domiciliului soților la data căsătoriei, iar ei pot schimba aceasta printr-un acord.
Pe scurt: pentru un cuplu care s-a căsătorit în Israel și trăiește acolo, toate drumurile duc de regulă la legea israeliană, chiar și atunci când proprietatea se află la București. Un cuplu care s-a mutat în România sau în care unul dintre soți este cetățean român are nevoie de o analiză individuală.
Cele două regimuri, față în față
| Subiect | Legea israeliană (Legea relațiilor patrimoniale) | Legea română (comunitatea de bunuri) |
|---|---|---|
| În timpul căsătoriei | Fiecare își deține bunurile | Bunul dobândit în timpul căsătoriei este, ca regulă, comun |
| La încetarea căsătoriei | Echilibrarea resurselor: jumătate din valoarea bunurilor | Partaj după contribuția fiecăruia |
| Regula implicită | Jumătate pentru fiecare | Prezumția contribuției egale, până la proba contrară |
| Ce se exclude | Bunurile de dinaintea căsătoriei, moștenirea și donația | Bunurile proprii, inclusiv moștenirea și donația, ca regulă |
| Vânzarea în timpul căsătoriei | Semnează proprietarul înscris, iar drepturile soțului se analizează la echilibrare | Bun comun: doar cu acordul amândurora |
Legea israeliană. Legea se aplică celor căsătoriți începând cu 1.1.1974. Potrivit secțiunii 5, la încetarea căsătoriei fiecare soț are dreptul la jumătate din valoarea bunurilor, cu excepția celor pe care le avea înainte de căsătorie sau pe care le-a primit prin moștenire ori donație. Și o vilă înscrisă pe numele unuia dintre dumneavoastră poate fi inclusă în echilibrare, dacă a fost cumpărată din bani comuni.
Pentru un cuplu care s-a căsătorit în Israel și trăiește acolo, toate drumurile duc de regulă la legea israeliană, chiar și atunci când proprietatea se află la București.
Legea română. Potrivit articolului 357 din Codul civil român, la partaj fiecare își preia mai întâi bunurile proprii, apoi se stabilește cota fiecăruia din bunurile comune după contribuția la dobândirea lor și la datoriile comune. Până la proba contrară, se prezumă că ambii soți au avut o contribuție egală. Iar potrivit articolului 346, înstrăinarea sau grevarea unui bun comun necesită acordul ambilor soți.
O hotărâre israeliană în România: de ce este nevoie
Israelul nu este membru al Uniunii, așa că o hotărâre israeliană nu se înscrie automat în România. Codul de procedură civilă român face distincție între două tipuri:
- Hotărârile privind statutul civil al cetățenilor statului în care au fost pronunțate, precum divorțul în sine, sunt recunoscute ca regulă de drept (articolul 1094).
- Alte hotărâri, precum partajul bunurilor, necesită o procedură de recunoaștere la o instanță română (articolul 1095 și următoarele). Printre condiții: hotărârea este definitivă, instanța care a pronunțat-o a fost competentă și există reciprocitate între state. Pentru executarea efectivă este necesară și o procedură de executare.
Consecința practică: chiar și după ce totul s-a decis în Israel, așteptați-vă la încă o procedură în România, cu traduceri, apostile și un avocat local. Durează și costă.
În practică: trei căi de încheiere
- Acord și partaj la un notar român. Calea cea mai rapidă când ambele părți sunt de acord. Unul primește proprietatea, celălalt primește o compensație, iar notarul actualizează înscrierea. Cine nu poate veni dă o procură, așa cum am explicat în ghidul procurii.
- Vânzare și împărțirea prețului. Ambii proprietari înscriși semnează, iar impozitul românesc la vânzare este de 3% din valoarea tranzacției dacă ați deținut proprietatea până la trei ani și de 1% după aceea. Detalii în ghidul impozitului la vânzare.
- Hotărâre judecătorească și recunoaștere în România. Calea lungă și costisitoare, când nu există acord.
Creditul ipotecar românesc la divorț
Divorțul nu schimbă contractul de credit. Cine a semnat ca împrumutat rămâne obligat față de bancă, chiar dacă în acordul dintre dumneavoastră s-a stabilit că plătește celălalt. Ipoteca rămâne pe proprietate, iar transferul proprietății sau schimbarea împrumutaților necesită banca. Discutați cu banca înainte să semnați un acord, nu după.
Ce faceți chiar din ziua cumpărării
- O convenție matrimonială care menționează bunurile din străinătate. În Israel, convenția matrimonială trebuie aprobată de o instanță sau de un tribunal religios ori autentificată de un notar când este semnată înainte de căsătorie sau la încheierea ei.
- Alegerea legii. Potrivit articolelor 22–23 din Regulamentul 2016/1103, soții pot alege legea reședinței sau legea cetățeniei unuia dintre ei. Acordul trebuie să fie scris, datat și semnat de amândoi.
- O înscriere care reflectă banii. Dacă ați contribuit 70/30, înscrieți astfel de cote în extras. Despre variantele de înscriere, în articolul despre pe numele cui înscrieți proprietatea.
- Documentarea provenienței banilor. Moștenirea sau donația de la părinți sunt excluse de la echilibrare, dar trebuie dovedite.
Întrebări frecvente
Ce lege se aplică unei vile din România la divorțul unui cuplu israelian?
Pentru un cuplu care s-a căsătorit și trăiește în Israel, de regulă legea israeliană. Regulamentul european 2016/1103 trimite la legea primei reședințe comune după căsătorie, iar Codul civil român trimite, pentru cuplurile mai vechi, la legea reședinței comune. Un cuplu care s-a mutat în România are nevoie de o analiză individuală.
Vila este înscrisă doar pe numele meu. Este a mea la divorț?
Nu neapărat. Potrivit Legii israeliene privind relațiile patrimoniale, echilibrarea resurselor se referă la valoarea bunurilor ambilor soți, cu excepția bunurilor de dinaintea căsătoriei, a moștenirii și a donației. O vilă cumpărată din bani comuni poate fi inclusă în echilibrare chiar dacă doar unul este înscris.
Este suficientă o hotărâre a unei instanțe din Israel pentru a schimba înscrierea în România?
Nu de una singură. Partajul bunurilor printr-o hotărâre israeliană necesită o procedură de recunoaștere la o instanță română, potrivit articolului 1095 din Codul de procedură civilă, și uneori și o procedură de executare. Când ambele părți sunt de acord, un act de partaj la un notar român este mai rapid.
Se poate vinde proprietatea în timpul divorțului?
Da, dacă semnează toți proprietarii înscriși și, dacă există credit ipotecar, în coordonare cu banca. Impozitul românesc este de 3% din valoarea tranzacției la o deținere de până la trei ani și de 1% după aceea, iar în Israel impozitul pe câștigul de capital trebuie verificat cu un consultant fiscal.
Ce se întâmplă cu creditul ipotecar românesc după divorț?
Contractul cu banca nu se schimbă de la sine. Cine a semnat ca împrumutat rămâne obligat, iar ipoteca rămâne pe proprietate. Orice schimbare a împrumutaților sau transferul proprietății către unul dintre soți necesită acordul băncii.
Concluzia
La divorțul unui cuplu israelian, legea israeliană este de regulă cea care stabilește ce aparține fiecăruia, dar înscrierea, vânzarea și creditul ipotecar se fac în România și după regulile ei. Calea cea mai scurtă este un acord, iar cea mai ieftină este să vă gândiți la asta în ziua cumpărării.
Dacă sunteți înaintea unei cumpărări și vreți să construiți înscrierea corect de la început, în Balotești sau oriunde altundeva, programați o discuție de 30 de minute cu mine. Trecem împreună prin întrebările pe care merită să le duceți avocaților din ambele țări.
Moti Azulay, Compass Group Romania
Surse și date: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimoniale, EUR-Lex · Legea israeliană privind relațiile patrimoniale dintre soți, 1973 (Nevo, în ebraică) · codulcivil.ro: articolul 357, lichidarea comunității și partajul · Portalul legislativ: Codul civil și Codul de procedură civilă · legeaz.net: articolul 1095, condițiile recunoașterii unei hotărâri străine · Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) · Uniunea Națională a Notarilor Publici (UNNPR).
Acest articol are caracter informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, fiscală sau financiară. Datele sunt valabile în octombrie 2026. Legea aplicabilă depinde de data căsătoriei, de locul de reședință, de cetățenie și de convențiile dintre soți, iar fiecare caz necesită analiza unui avocat specializat în dreptul familiei din Israel și a unui avocat român.
Acum știți mai mult.
Articolul are scop informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, fiscală sau financiară. Înainte de orice tranzacție, consultați specialiști locali.
