Israelienii pot sta în România până la 90 de zile în orice interval de 180. Zilele se numără în tot spațiul Schengen.
Proiectul pentru o viză de investitor de 400.000 de euro a fost retras din Senat în decembrie 2025. În 2026 proprietatea nu dă statut.
Asociați cu atribuții de conducere într-o firmă românească: plan de afaceri și minimum 100.000 de euro investiți sau 10 locuri de muncă.
Cererea de prelungire se depune personal la IGI, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirare.
După 5 ani de ședere legală și neîntreruptă, cu mijloace de întreținere, asigurare, locuință și română de bază.
Cumpărarea unui apartament sau a unei vile în România oferă permis de ședere?
Nu. În 2026, cumpărarea unei proprietăți în România nu acordă permis de ședere sau rezidență, iar România nu are o „viză de aur” pentru imobiliare. Cetățenii israelieni pot sta în România până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile fără viză; dincolo de asta este nevoie de un temei legal: muncă, afaceri, familie, studii sau viza de nomad digital.
„Moti, dacă cumpărăm o vilă de la voi, primim rezidență?” Este probabil întrebarea pe care o aud cel mai des după cea despre preț. Răspunsul meu e mereu același: casa nu vă dă un statut. Vă dă o adresă. În acest articol vă explic ce anume vă dă statut și unde proprietatea vă ajută totuși.
90 de zile fără viză: ce pot face israelienii în România
Din 1 ianuarie 2025 România este membră deplină a spațiului Schengen. Prin urmare, se aplică aceeași regulă ca în tot spațiul Schengen: până la 90 de zile în orice interval mobil de 180 de zile, ca turist sau vizitator de afaceri, fără viză.
Trei lucruri de știut:
- Zilele se numără în tot spațiul Schengen. O săptămână în Grecia și două în România înseamnă trei săptămâni din aceleași 90.
- O astfel de ședere nu este rezidență. Nu poate fi prelungită în România pe motiv că dețineți o proprietate.
- Frontiera vă înregistrează. Sistemul european de intrare/ieșire (EES) funcționează complet din aprilie 2026 și înregistrează fiecare intrare și ieșire.
Cumpărarea unei proprietăți, semnarea la notar și urmărirea construcției sunt perfect posibile în cadrul acestor vizite. Majoritatea cumpărătorilor din străinătate pe care îi cunosc fac exact asta, fără să ceară vreodată rezidență.
Cele cinci căi spre un permis de ședere temporară în România
Regimul străinilor din afara UE este reglementat de OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România. Procesul are de regulă doi pași: o viză de lungă ședere (tip D) obținută la un consulat al României, apoi, în țară, un permis de ședere temporară de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).
| Cale | Pentru cine | Condiția principală |
|---|---|---|
| Muncă | Persoane angajate de un angajator român | Aviz de muncă solicitat de angajator |
| Activități comerciale (D/AC) | Asociați sau acționari cu atribuții de conducere într-o firmă românească | Plan de afaceri și o investiție de cel puțin 100.000 de euro sau crearea a 10 locuri de muncă într-un SRL |
| Reîntregirea familiei | Soți și copii ai unei persoane care are deja drept de ședere | Dovada legăturii de familie, a locuinței și a mijloacelor de întreținere |
| Studii | Studenți la o instituție acreditată | Admiterea la studii |
| Nomazi digitali | Persoane care lucrează de la distanță pentru o firmă străină | Venit de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut din România, în fiecare dintre cele 6 luni dinaintea cererii |
Atenție la calea comercială. Nu este o „viză de investitor” pasivă. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, investiția trebuie făcută conform unui plan de afaceri în cel mult 12 luni de la obținerea permisului și este evaluată de un organism guvernamental de promovare a comerțului și investițiilor. Cumpărarea unei vile pentru uz personal nu este o „investiție” în acest sens.
Calea nomazilor digitali a fost creată prin Legea 22/2022 și se potrivește mai ales celor care lucrează la distanță în IT. Pragul de venit este legat de salariul mediu din România și se actualizează, așa că verificați suma exactă la data cererii.
„Viza de aur” a României: ce s-a întâmplat cu proiectul de lege
În octombrie 2025 un grup de senatori PNL a depus un proiect de lege pentru un program de rezidență pentru investitori, cu un prag de 400.000 de euro, inclusiv în imobiliare. Pe 8 decembrie 2025 proiectul a fost retras din circuitul legislativ, după un aviz negativ al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
În octombrie 2026, România nu are un program de rezidență prin achiziția unei proprietăți. Cine vă promite altceva ar trebui să vă arate articolul de lege.
Unde vă ajută totuși proprietatea
Proprietatea nu deschide ușa, dar vă ajută când sunteți deja într-o procedură:
Casa nu vă dă un statut. Vă dă o adresă.
- Dovada locuinței. Aproape orice cerere de ședere cere un document legal care arată unde veți locui. O proprietate înscrisă pe numele dumneavoastră în cartea funciară (ANCPI) este cea mai curată dovadă.
- Stabilitate pentru șederea pe termen lung. Locuirea la aceeași adresă ani la rând ușurează documentarea șederii neîntrerupte.
- O bază pentru familie. La reîntregirea familiei, o locuință adecvată face parte din condiții.
Despre pașii juridici ai achiziției, de la antecontract la contractul final și înscrierea pe numele dumneavoastră, citiți ghidul nostru de cumpărare a unei proprietăți în România de către străini.
De la ședere temporară la ședere pe termen lung: cinci ani și condiții clare
Permisul de ședere temporară se eliberează de regulă pentru un an și se prelungește. Cererea de prelungire se depune personal, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea permisului, la formațiunea IGI de la domiciliu. Ratarea termenului riscă să întrerupă continuitatea.
După 5 ani de ședere legală și neîntreruptă puteți cere dreptul de ședere pe termen lung. Condițiile principale:
- Cinci ani de ședere legală și neîntreruptă, cu limite pentru absențele lungi.
- Mijloace de întreținere.
- Asigurare de sănătate.
- Un document legal pentru locuință.
- Cazier judiciar curat.
- Cunoașterea limbii române la nivel de bază.
Iar pentru cei cu rădăcini românești: legea cetățeniei române permite unor descendenți ai foștilor cetățeni să ceară cetățenia. Este o cale complet diferită și necesită o analiză juridică individuală.
Permisul de ședere nu înseamnă rezidență fiscală
Aici greșesc cei mai mulți. Permisul de ședere este un statut de imigrare. Rezidența fiscală este altă întrebare.
În România, potrivit Codului fiscal și regulilor ANAF, cine este prezent mai mult de 183 de zile într-un interval de 12 luni sau are centrul intereselor vitale în România poate fi considerat rezident fiscal. În Israel, rezidența se stabilește după centrul vieții, iar convenția fiscală dintre Israel și România decide atunci când ambele state o revendică. Înainte de mutare, planificați situația fiscală cu un consultant care cunoaște ambele țări și verificați și la Autoritatea Fiscală din Israel.
Pentru imaginea completă a unei mutări, școli, cartiere și trei scenarii de relocare, citiți ghidul nostru de relocare în România.
Întrebări frecvente
Cât timp poate sta un israelian în România fără viză?
Până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, ca în restul spațiului Schengen. Zilele se numără în tot spațiul Schengen, iar o ședere mai lungă necesită viză de lungă ședere și permis de ședere.
Cumpărarea unei proprietăți în România oferă rezidență?
Nu. România nu are o viză de investitor prin imobiliare. Un proiect de lege pentru un astfel de program, cu un prag de 400.000 de euro, a fost retras din Senat în decembrie 2025 și nu este în vigoare.
Ce este viza de nomad digital a României?
O viză de lungă ședere pentru persoanele care lucrează de la distanță pentru o firmă înregistrată în afara României. Condiția principală este un venit de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut din România, în fiecare dintre cele șase luni dinaintea cererii.
Când se depune cererea de prelungire a permisului de ședere?
Cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea permisului, personal, la formațiunea IGI de la locul de ședere.
După cât timp se poate obține șederea pe termen lung în România?
După 5 ani de ședere legală și neîntreruptă, cu condiția să aveți mijloace de întreținere, asigurare de sănătate, locuință, cazier curat și cunoștințe de bază de limba română.
Este nevoie de rezidență pentru a cumpăra o proprietate în România?
Nu. Puteți cumpăra fără rezidență și semna la notar în timpul unei vizite. Semnarea notarială nu se poate face de la distanță, dar puteți semna prin procură.
Concluzia
Permisul de ședere în România se bazează pe un motiv: muncă, afaceri, familie, studii sau muncă la distanță. Proprietatea nu este motivul, dar este adresa care întărește fiecare dintre aceste căi.
Dacă vă gândiți să locuiți în România sau doar să cumpărați o casă aici, programați o discuție de jumătate de oră cu mine. Vom trece prin ce vă oferă proprietatea și ce nu, iar la nevoie vă pun în legătură cu un avocat specializat în imigrare.
Moti Azulay, Compass Group Romania
Surse și date: Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) · Ministerul Afacerilor Externe · OUG 194/2002, portalul legislativ · Uniunea Europeană, Schengen · Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) · Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) · Autoritatea Fiscală din Israel
Acest articol are caracter informativ general și nu constituie consultanță juridică, de imigrare sau fiscală. Regulile de imigrare se schimbă; înainte de a depune o cerere, consultați un avocat specializat în imigrare în România.
Acum știți mai mult.
Articolul are scop informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, fiscală sau financiară. Înainte de orice tranzacție, consultați specialiști locali.
