Până la 90 de zile în orice perioadă mobilă de 180 de zile, cu un singur contor pentru tot spațiul Schengen. Proprietatea asupra unei case nu adaugă zile.
În două ferestre de 90 de zile, cu o pauză de 90 de zile între ele și fără zile într-un alt stat Schengen.
De la 10 aprilie 2026, sistemul EES înregistrează digital fiecare intrare și ieșire. Depășirea este detectată automat.
În România, peste 183 de zile în 12 luni pot crea rezidență fiscală. 180 de zile pe an rămân sub prag.
Permis de ședere, viza pentru nomazi digitali sau pașaportul unui stat din Uniunea Europeană. Cumpărarea unei proprietăți, în sine, nu este o variantă.
Regula 90/180 pentru proprietarii de case în România: răspunsul scurt
Un israelian fără pașaport european poate sta în România până la 90 de zile în orice perioadă mobilă de 180 de zile, ca în orice stat din spațiul Schengen. Proprietatea asupra unei case nu schimbă această cotă. În practică, cine planifică corect poate locui în casa sa până la circa 180 de zile pe an, în două ferestre de 90 de zile cu o pauză de 90 de zile între ele, cu condiția să nu fi stat în aceleași perioade într-un alt stat Schengen. Cine vrea mai mult are nevoie de un permis de ședere.
Această întrebare mi-o pun mai ales cuplurile care plănuiesc o „a doua casă” în Europa: o vară lungă, sărbătorile, poate o iarnă întreagă. În articolul despre România în spațiul Schengen am explicat ce s-a schimbat la granițe. Aici vreau să vă ajut să planificați un calendar real.
Regula, într-o singură frază
În fiecare zi în care sunteți în România, vă uitați 180 de zile înapoi și numărați toate zilele petrecute în întregul spațiu Schengen. Suma nu poate depăși 90.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al României, de la 31 martie 2024 șederea în România se numără ca ședere în spațiul Schengen. Asta înseamnă trei lucruri:
- Contorul este comun. O săptămână la Roma în februarie se scade din cota pentru casa din Balotești în martie.
- Zilele de sosire și de plecare se numără. Aterizarea joi și zborul spre casă duminică înseamnă patru zile.
- Nu există „resetare” în ianuarie. Fereastra este mobilă, nu un an calendaristic.
Casa vă dă o adresă în Europa, nu zile în plus în Schengen.
Patru calendare de exemplu
Exemplele presupun că nu ați stat într-un alt stat Schengen în aceleași perioade:
| Tiparul | Cum arată | Zile în România pe an | Respectă regula? |
|---|---|---|---|
| Casă de vacanță | Patru vizite a câte două săptămâni | circa 56 | Da, cu o marjă mare |
| Vară lungă | 1 iunie până la 29 august, continuu | 90 | Da, apoi plecați pentru circa 90 de zile |
| Jumătate-jumătate | 1 ianuarie până la 31 martie și 30 iunie până la 27 septembrie | 180 | Da, la limita superioară |
| Locuire permanentă | Cea mai mare parte a anului în România | Peste 180 | Nu, fără permis de ședere |
Tiparul „jumătate-jumătate” este maximul pe care îl puteți obține din regulă. Funcționează doar dacă în restul anului sunteți în Israel sau în afara spațiului Schengen. O excursie de o săptămână în Grecia în aprilie vă va amâna întoarcerea în casă cu o săptămână.
Pentru verificarea unor date concrete, Comisia Europeană publică un calculator pentru șederea de scurtă durată. Folosiți-l înainte de fiecare rezervare de bilet, nu după.
Granița numără deja în locul dumneavoastră
Până de curând, numărătoarea se baza pe ștampilele din pașaport. De la 10 aprilie 2026 funcționează pe deplin Sistemul de intrare/ieșire al UE (EES), care înregistrează digital fiecare intrare și ieșire a unui călător din afara Uniunii. Semnificația: depășirea cotei este detectată automat la ieșire.
Depășirea este o încălcare a regulilor de intrare și poate atrage o amendă și chiar interdicția de intrare în spațiul Schengen. Este un preț prea mare pentru cine are o casă în spațiu.
Casa vă dă o adresă în Europa, nu zile în plus în Schengen.
Și ce este cu ETIAS? Autorizația de călătorie online încă nu funcționează în octombrie 2026. Potrivit site-ului oficial al Uniunii, data lansării va fi anunțată din timp. Când va porni, va fi necesară o autorizație înainte de zbor, dar nu va schimba regula 90/180.
Și impozitul: 183 de zile în ambele țări
Aici există un punct care surprinde pe mulți. Regula 90/180 vă protejează, aproape fără să observați, de rezidența fiscală în România.
- În România, potrivit Codului fiscal și ANAF, cine se află în țară mai mult de 183 de zile într-un interval de 12 luni sau își are acolo centrul intereselor vitale poate fi considerat rezident fiscal. Cu cel mult 180 de zile pe an și fără să vă mutați acolo centrul vieții, sunteți sub pragul de zile.
- În Israel, Ordonanța israeliană a impozitului pe venit (în ebraică) stabilește o prezumție de rezidență dacă ați stat în Israel 183 de zile sau mai mult în anul fiscal, ori 30 de zile sau mai mult în an și 425 de zile sau mai mult în trei ani la un loc. Cine locuiește jumătate de an în România rămâne de regulă rezident israelian.
Cine trece la o ședere lungă cu permis iese din acest cadru, iar acolo este nevoie de o planificare fiscală reală. Despre asta în articolul despre convenția fiscală dintre Israel și România.
Când vreți mai mult de 90 de zile: trei variante
- Permis de ședere. Pentru muncă, afaceri, familie, studii sau muncă la distanță. Cele cinci variante le-am detaliat în ghidul permisului de ședere în România. Cumpărarea unei proprietăți, în sine, nu este una dintre ele.
- Viza pentru nomazi digitali. Pentru cei care lucrează la distanță pentru o firmă din afara României și îndeplinesc un prag de venit ridicat. Am explicat-o în articolul despre viza pentru nomazi digitali.
- Pașaport european. Un israelian cu cetățenia unui stat din Uniune nu este supus regulii 90/180. Pentru cine are rădăcini românești, merită verificată varianta cetățeniei române.
Casa când nu sunteți acolo
Cine locuiește în casă jumătate de an o lasă goală jumătate de an. Face parte din planificare: cineva care verifică locuința, încălzește iarna pentru a preveni daunele provocate de îngheț, se ocupă de grădină și deschide ușa tehnicianului.
O spun o singură dată: la noi, în Balotești, 29 de vile pe o stradă privată lângă un lac, aceasta este una dintre primele întrebări pe care merită să ni le puneți și nouă. Și la orice casă, verificați înainte de cumpărare cine o va întreține în perioadele în care sunteți în Israel.
Întrebări frecvente
Cât timp pe an poate locui un israelian în casa sa din România?
Până la 90 de zile în orice 180 de zile mobile, adică până la circa 180 de zile pe an în două ferestre, dacă nu stă în aceleași perioade într-un alt stat Schengen. Proprietatea asupra casei nu adaugă zile.
Zilele petrecute în Grecia sau în Italia se numără în cota pentru România?
Da. România face parte din spațiul Schengen și există un singur contor pentru tot spațiul. Fiecare zi într-un stat Schengen se numără în aceleași 90 de zile.
Ce se întâmplă dacă rămân în România mai mult de 90 de zile?
Este o depășire a regulilor de intrare, pe care sistemul EES o detectează la ieșire. Poate atrage o amendă și chiar interdicția de intrare în spațiul Schengen, așa că merită să planificați cu o marjă de siguranță.
Dacă locuiesc jumătate de an în România, devin rezident fiscal român?
După pragul de zile, nu, pentru că 180 de zile sunt mai puțin de 183. Dar rezidența fiscală se stabilește și după centrul intereselor vitale, așa că cine își mută în România familia, munca și bunurile trebuie să verifice asta cu un consultant fiscal.
Cum pot locui în România tot anul?
Cu un permis de ședere pe o variantă recunoscută, cum ar fi muncă, afaceri, familie, studii sau viza pentru nomazi digitali, ori cu pașaportul unui stat din Uniunea Europeană.
Concluzia
Regula 90/180 nu vă împiedică să vă bucurați de o casă în România. Vă obligă să planificați: până la circa 180 de zile pe an, în două ferestre, cu numărătoare comună pentru tot spațiul Schengen. Pentru cei cărora nu le ajunge, există variante de ședere reglementate.
Dacă plănuiți o a doua casă și vreți să construiți un calendar care funcționează, cu călătoriile, impozitul și casa în perioadele în care nu sunteți acolo, programați o discuție de 30 de minute cu mine. Ne uităm împreună pe calendar, înainte să vă cumpărați biletul.
Moti Azulay, Compass Group Romania
Surse și date: Ministerul Afacerilor Externe al României, reguli de intrare · Comisia Europeană, calculator pentru șederea de scurtă durată · Comisia Europeană, Sistemul de intrare/ieșire (EES) · ETIAS, site-ul oficial al Uniunii · Consiliul Uniunii Europene, România și Bulgaria în Schengen · Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) · Ordonanța israeliană a impozitului pe venit, Nevo (în ebraică) · Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).
Acest articol are caracter informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, de imigrare sau fiscală. Regulile de intrare în Schengen și criteriile de rezidență fiscală se pot schimba. Valabil în octombrie 2026; înainte de a planifica o ședere lungă, este recomandat să verificați cu autoritățile sau cu un avocat.
Acum știți mai mult.
Articolul are scop informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, fiscală sau financiară. Înainte de orice tranzacție, consultați specialiști locali.
