Peste 183 de zile în România într-un interval de 12 luni consecutive vă fac rezidenți fiscali, de la data sosirii.
În 30 de zile de la data la care s-au împlinit 183 de zile de ședere depuneți la ANAF chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale la sosirea în România.
În Israel: 183 de zile pe an sau 30 de zile pe an și 425 de zile în trei ani creează prezumția că centrul vieții este în Israel. Poate fi răsturnată.
Articolul 4(2) din convenție decide dubla rezidență: locuința permanentă, centrul intereselor, locul de ședere obișnuită, cetățenia.
Potrivit secțiunii 100A, bunurile celui care încetează să fie rezident israelian sunt considerate vândute cu o zi înainte. Plata poate fi amânată până la vânzare.
Rezidența fiscală în România: răspunsul scurt
Potrivit Codului fiscal român, sunteți rezidenți fiscali în România dacă aveți domiciliul în România, dacă centrul intereselor vitale se află aici sau dacă ați stat în România mai mult de 183 de zile într-un interval de 12 luni consecutive. În Israel, rezidența se stabilește după centrul vieții, cu prezumții bazate pe zilele de ședere. Când există rezidență în ambele țări, decide convenția fiscală: locuința permanentă, centrul intereselor vitale, locul de ședere obișnuită și cetățenia, în această ordine.
Familiile care se mută la București mă întreabă „când se întâmplă asta?”, ca și cum ar exista o singură zi în care se schimbă rezidența. În practică nu există un astfel de buton. Există teste în fiecare țară și formulare care trebuie depuse la timp.
Cum stabilește România rezidența fiscală
Regulile se află la articolul 7 din Codul fiscal (Legea 227/2015). Potrivit materialului informativ al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și potrivit PwC, o persoană fizică este rezidentă fiscal în România dacă îndeplinește una dintre următoarele condiții:
- Are domiciliul în România.
- Centrul intereselor vitale este situat în România.
- Este prezentă în România mai mult de 183 de zile în total, în orice interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic.
- Este cetățean român care lucrează în străinătate ca angajat al statului român.
ANAF analizează și alte indicii, dar doar împreună cu testele principale: un autoturism înmatriculat în România, un permis de conducere românesc și asigurarea socială și de sănătate în sistemul românesc.
Potrivit PwC, cine a trecut testul celor 183 de zile devine rezident de la data sosirii, iar cine și-a mutat în România centrul intereselor devine rezident pe baza unei declarații.
Ce înseamnă asta în bani
Un rezident fiscal în România este impozitat pe veniturile din întreaga lume, iar potrivit PwC cota impozitului pe venit este de regulă de 10% unic, cu excepții pentru dividende, câștiguri de capital și transferul proprietăților. Un nerezident este impozitat în România doar pe venitul din surse românești, precum chiria vilei.
Formularul românesc: 30 de zile după 183 de zile
Potrivit ANAF, cine sosește în România și stă aici mai mult de 183 de zile în 12 luni trebuie să depună „Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”, în 30 de zile de la data la care s-au împlinit cele 183 de zile de ședere.
La chestionar se atașează, printre altele, pașaportul, documentul de ședere în România, un document care dovedește locuința în România (în proprietate sau închiriată) și, dacă este cazul, certificatul de rezidență fiscală din statul străin, în traducere autorizată. ANAF comunică în 30 de zile dacă sunteți supuși impozitării integrale în România sau doar pentru veniturile din România. La plecare există un chestionar similar, care se depune cu 30 de zile înainte de plecare.
Cum stabilește Israelul rezidența
Secțiunea 1 din Ordonanța israeliană a impozitului pe venit (în ebraică) definește rezidentul israelian drept persoana al cărei „centru al vieții este în Israel”, după ansamblul legăturilor: locuința permanentă, locul de reședință al persoanei și al familiei, locul de muncă, interesele economice și activitatea în organizații.
Pe lângă aceasta există două prezumții:
O vilă în România este o locuință permanentă. Un apartament rămas liber pentru dumneavoastră în Tel Aviv este și el o locuință permanentă. Și atunci totul trece la testul centrului intereselor.
- 183 de zile sau mai mult în Israel în anul fiscal.
- 30 de zile sau mai mult în anul fiscal și 425 de zile sau mai mult în total, în anul fiscal și în cei doi ani anteriori.
Prezumțiile pot fi răsturnate, atât de dumneavoastră, cât și de inspectorul fiscal. Cine susține că nu este rezident israelian atașează la declarația anuală o declarație de rezidență, formularul 1348, care apare în lista formularelor Autorității Fiscale din Israel (în ebraică).
Cele două teste, unul lângă altul
| Subiect | România | Israel |
|---|---|---|
| Test de fond | Domiciliu sau centrul intereselor vitale | Centrul vieții, după ansamblul legăturilor |
| Testul zilelor | Peste 183 de zile în 12 luni consecutive | Prezumție: 183 de zile pe an sau 30 de zile și 425 în trei ani |
| Poate fi răsturnat? | ANAF analizează după convenție și documente | Prezumția poate fi răsturnată |
| Formular | Chestionar la sosire, în 30 de zile de la cele 183 de zile | Declarație de rezidență, formularul 1348 |
| Sfera impozitului pentru rezident | Venituri din întreaga lume, de regulă 10% | Venituri din întreaga lume, pe trepte |
Când sunteți rezidenți în ambele țări: ce spune convenția
Aceasta este situația obișnuită în primul an: peste 183 de zile la București, dar încă un apartament, un loc de muncă sau copii în Israel. Articolul 4(2) din convenția fiscală dintre România și Israel stabilește ordinea de departajare:
- Locuința permanentă disponibilă. Sunteți rezidenți ai statului în care aveți o locuință permanentă.
- Centrul intereselor vitale. Dacă aveți locuință în ambele, statul cu care legăturile personale și economice sunt mai strânse.
- Locul de ședere obișnuită. Dacă nu se poate decide, statul în care locuiți în mod obișnuit.
- Cetățenia. Iar dacă nici aceasta nu decide, autoritățile celor două state hotărăsc de comun acord.
O vilă în România este o locuință permanentă. Un apartament rămas liber pentru dumneavoastră în Tel Aviv este și el o locuință permanentă. Și atunci totul trece la testul centrului intereselor. ANAF însăși scrie că cine își păstrează prima locuință în statul în care a locuit în principal, a lucrat și unde se află familia și bunurile sale poate arăta că centrul intereselor a rămas acolo și nu în România. Pentru celelalte articole ale convenției, vedeți ghidul convenției fiscale dintre Israel și România.
Ce se întâmplă în Israel în ziua în care încetați să fiți rezidenți
Trei lucruri de știut înainte de a decide:
- Impozitul la ieșire. Potrivit secțiunii 100A din Ordonanță (în ebraică), un bun al celui care încetează să fie rezident israelian este considerat vândut în ziua dinaintea încetării rezidenței. Plata impozitului poate fi amânată până la vânzarea efectivă, dar obligația se naște.
- Impozitarea imobilelor. Ca nerezidenți, beneficiile de „locuință unică” la taxa de achiziție și la impozitul pe câștig se schimbă, iar chiar și vila din România poate fi numărată. Am detaliat în articolul despre locuința unică și proprietatea din România.
- Asigurările naționale. Institutul Național de Asigurări din Israel (Bituah Leumi) are propriul test de rezidență, separat de impozitul pe venit. Despre aceasta, în articolul despre asigurările naționale pentru cine locuiește în România.
Iar rezidența fiscală nu este un permis de ședere. Ca israelieni, aveți nevoie separat de un statut legal în România, așa cum am descris în articolul despre permisul de ședere în România.
Întrebări frecvente
După câte zile în România deveniți rezident fiscal?
Potrivit Codului fiscal român, după mai mult de 183 de zile într-un interval de 12 luni consecutive. Dar puteți deveni rezident și mai devreme, dacă domiciliul sau centrul intereselor vitale se află în România. Când există dublă rezidență, decide convenția.
Cumpărarea unei vile în România mă face rezident fiscal român?
Nu de una singură. O vilă este o locuință permanentă disponibilă, iar acesta este primul criteriu din convenție, dar dacă aveți o locuință permanentă și în Israel, decizia trece la centrul intereselor: familie, muncă, bunuri și legături. Cine locuiește și lucrează în Israel și vizitează vila rămâne de regulă rezident israelian.
Ce trebuie să depun în România când mă mut aici?
Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale la sosirea în România, în 30 de zile de la data la care s-au împlinit 183 de zile de ședere. Atașați pașaportul, documentul de ședere, dovada locuinței și, dacă vreți să rămâneți rezidenți israelieni potrivit convenției, certificatul de rezidență fiscală israelian în traducere autorizată.
Se poate fi rezident al Israelului și al României în același an?
Potrivit legislației interne a fiecărui stat, da. Convenția stabilește care stat are dreptul principal de impozitare, după ordinea testelor: locuința permanentă, centrul intereselor, locul de ședere obișnuită și cetățenia.
Ce este impozitul la ieșire în Israel?
Potrivit secțiunii 100A din Ordonanță, bunurile celui care încetează să fie rezident israelian sunt considerate vândute în ziua dinaintea încetării rezidenței. Plata poate fi amânată până la vânzarea efectivă.
Concluzia
Rezidența fiscală este o chestiune de fapte, nu de declarație. Zilele, casa, familia și munca o determină, în ambele țări. Cine plănuiește o mutare trebuie să construiască primul an în mod deliberat: când sosește, ce rămâne în Israel și ce formulare depune în fiecare parte.
Dacă vă gândiți să vă mutați la București și să locuiți într-o vilă, în proiectul nostru din Balotești sau oriunde altundeva, programați o discuție de 30 de minute cu mine. Schițăm calendarul mutării și pregătim întrebările pentru consultantul dumneavoastră fiscal care cunoaște ambele țări.
Moti Azulay, Compass Group Romania
Surse și date: ANAF: material informativ privind stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice, mai 2024 · PwC Tax Summaries, Romania: Residence · PwC Tax Summaries, Romania: Taxes on personal income · Convenția fiscală România-Israel, textul de pe site-ul ANAF · Ordonanța israeliană a impozitului pe venit, secțiunile 1 și 100A, versiune actualizată (în ebraică) · Autoritatea Fiscală din Israel: formularele declarației anuale, inclusiv formularul 1348 (în ebraică) · Portalul legislativ.
Acest articol are caracter informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, fiscală sau financiară. Stabilirea rezidenței depinde de faptele fiecărei familii, iar fiecare dintre cele două state o analizează după propria legislație. Înainte de mutare, vă recomandăm să consultați un consultant fiscal care cunoaște legislația israeliană și pe cea românească.
Acum știți mai mult.
Articolul are scop informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, fiscală sau financiară. Înainte de orice tranzacție, consultați specialiști locali.
