Relațiile România-Israel: pe ce se sprijină cine cumpără o casă în România?

Relațiile România-Israel: pe scurt

Întrebați dezvoltatorii

România a recunoscut Israelul la 11 iunie 1948, iar de atunci relațiile dintre cele două state nu au fost întrerupte niciodată. În 1967 a fost singurul stat din Pactul de la Varșovia care a refuzat să rupă relațiile, iar în 1969 reprezentanțele au fost ridicate la rang de ambasadă. Pentru cine cumpără o casă în România, această legătură se traduce în câteva lucruri practice:

• O convenție fiscală pentru evitarea dublei impuneri, aplicabilă din 1 ianuarie 1999.
• Un acord privind protecția investițiilor, în vigoare din 2003.
• Un acord de securitate socială, în vigoare din 2013.
• Intrare fără viză în spațiul Schengen și un zbor direct de circa două ore și jumătate.

Pe cealaltă parte a balanței: instabilitatea politică din România în 2026, riscul valutar între euro și șekel, birocrația și sondaje care arată o creștere a atitudinilor antisemite. În acest articol prezentăm ambele fețe.

Întrebarea „de ce tocmai România?” apare aproape la fiecare primă discuție a noastră cu cumpărători israelieni. Prețul, locația și finanțarea sunt o parte din răspuns. Dar sub ele există un nivel despre care se vorbește mai puțin: ce există între cele două state. Acorduri, istorie, oameni și ce se întâmplă când ceva nu merge.

78 de ani fără ruptură: istoria pe scurt

Întrebați dezvoltatorii

România a recunoscut Statul Israel și a stabilit relații diplomatice cu el la 11 iunie 1948, aproape imediat după înființarea lui. În primii ani, în cele două capitale au funcționat legații, un rang inferior ambasadei.

Momentul care a definit relațiile a venit în iunie 1967. După Războiul de Șase Zile, statele Pactului de la Varșovia au decis să rupă relațiile cu Israelul. România a refuzat. Din 1967 și până la căderea comunismului în 1989, a fost singurul stat din blocul sovietic care a menținut relații neîntrerupte cu Israelul. La 17 august 1969, reprezentanțele au fost ridicate la rang de ambasadă.

Aceste relații au dat roade:

• Emigrarea. Potrivit unui studiu prezentat la Wilson Center, până în 1951 au emigrat în Israel peste 125 de mii de evrei din România. În perioada Ceaușescu, a fost permisă plecarea a circa 1.500 până la 2.000 de evrei pe an, prin înțelegeri secrete care includeau plăți din partea Israelului.
• O primă vizită de acest fel. În mai 1972, Golda Meir a venit la București, prima vizită a unui prim-ministru israelian într-un stat comunist.
• Medierea păcii cu Egiptul. La 25 august 1977, Menahem Begin a vizitat Bucureștiul și i-a cerut lui Ceaușescu să medieze în relația cu Anwar Sadat. Câteva săptămâni mai târziu, Ceaușescu l-a găzduit pe Sadat, iar în noiembrie 1977 Sadat a aterizat la Ierusalim.

Din secolul XXI până azi: vizite, acorduri și încercări

Întrebați dezvoltatorii

După 1989, relațiile s-au extins de la diplomație și la economie, securitate și tehnologie. Câteva repere:

• Ședințe comune de guvern (G2G). Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al României, prim-miniștrii celor două state au ținut două ședințe comune de guvern în Israel, în noiembrie 2011 și în iunie 2014.
• Cibernetic. La 7 iunie 2019 a fost semnat un memorandum de înțelegere între cele două state pentru cooperare în domeniul securității cibernetice.
• Disputa ambasadei, 2018. Guvernul de atunci al României a aprobat un memorandum pentru mutarea ambasadei la Ierusalim. Președintele Klaus Iohannis, care avea ultimul cuvânt în această chestiune, s-a opus, iar ambasada a rămas la Tel Aviv.
• Octombrie 2023. La 17 octombrie 2023, prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a vizitat Israelul. A fost primul lider străin care a venit după atacul din 7 octombrie.
• Ziua solidarității. Legea 86/2024 a stabilit ziua de 14 mai drept „Ziua solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel”.
• Apărare. La 21 iulie 2025, România a semnat un acord-cadru pentru achiziția de sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă de la Rafael, în valoare de circa 2,3 miliarde de dolari.
• Vizită de stat. La 29 iunie 2026, președintele Isaac Herzog s-a întâlnit la București cu președintele României, Nicușor Dan. Cei doi au vorbit despre cooperare în tehnologie, securitate cibernetică, inteligență artificială, apărare, agricultură și turism, iar Dan a vorbit despre potențialul investițiilor în ambele direcții.

Și este important să vedem și partea complicată. România face parte din Uniunea Europeană și nu votează întotdeauna de partea Israelului. La cele două voturi privind încetarea focului în Gaza din Adunarea Generală a ONU, din octombrie și din decembrie 2023, s-a abținut. Prietenie, da. Aliniere completă la fiecare poziție, nu.

Oamenii: puntea familiei

Întrebați dezvoltatorii

Legătura dintre cele două state este în primul rând o legătură între familii. Potrivit Biroului Central de Statistică al Israelului, în 2020 trăiau în Israel circa 183 de mii de evrei a căror țară de origine este România: născuți în România și născuți în Israel al căror tată s-a născut acolo. Cifra nu îi include pe nepoți și strănepoți, așa că cercul israelienilor cu rădăcini românești este mai larg.

Mulți dintre ei au o cale spre cetățenia română. Articolul 11 din Legea cetățeniei române (21/1991) le permite celor care și-au pierdut cetățenia fără voia lor, precum și descendenților lor până la gradul al treilea, să ceară redobândirea ei fără a renunța la cetățenia israeliană. Din Legea 14/2025, majoritatea solicitanților trebuie să dovedească cunoașterea limbii române, iar autoritatea are până la doi ani pentru a decide. Detaliile în articolul despre cetățenia română pentru israelieni.

De ce contează pentru imobiliare? Cine nu este cetățean al unui stat al Uniunii nu înscrie teren în România pe numele său personal. Un cetățean al Uniunii, inclusiv cine a primit cetățenia română, îl poate înscrie direct pe numele său. Dar cetățenia este un proces separat, lung și negarantat. Nu planificați o cumpărare în jurul unui pașaport pe care nu l-ați primit încă.

Cele patru acorduri care contează pentru investitor

Întrebați dezvoltatorii

Acord	Când	Ce vă oferă
Convenția pentru evitarea dublei impuneri	Semnată la 15.6.1997, aplicabilă din 1.1.1999	România impozitează prima chiria și vânzarea, iar Israelul acordă un credit până la nivelul impozitului israelian
Acordul privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor	Semnat la 3.8.1998, în vigoare din 27.7.2003	Protecție în dreptul internațional pentru investițiile israelienilor în România și ale românilor în Israel
Acordul de securitate socială	În vigoare din 1.1.2013	Evitarea plății duble a contribuțiilor și păstrarea drepturilor la pensii și indemnizații
Intrare fără viză	Conform regulilor Schengen	Până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, în tot spațiul Schengen la un loc

Despre convenția fiscală. Nu scutește de impozit în Israel. Evită dubla impunere. Cine deține o proprietate în România o raportează în Israel, iar alegerea regimului în Israel poate decide dacă veți primi sau nu un credit pentru impozitul român. Detaliile în articolul despre convenția fiscală dintre Israel și România, iar despre obligațiile de raportare în articolul despre raportarea către autoritatea fiscală israeliană a unei proprietăți din străinătate. Deciziile propriu-zise se iau cu un contabil sau un consultant fiscal israelian.

Despre acordul privind investițiile. În 2020, majoritatea statelor Uniunii au semnat un acord pentru încetarea tratatelor de investiții dintre ele. Acordul cu Israelul nu a fost inclus în această încetare, pentru că Israelul nu este membru al Uniunii, iar baza de date a tratatelor UNCTAD îl înregistrează ca fiind în vigoare. Pentru cumpărătorul unei singure vile, acesta este mai ales un context: într-un litigiu obișnuit cu un dezvoltator vă adresați unei instanțe din România, nu arbitrajului internațional.

Despre securitatea socială. Acordul acoperă pensiile pentru limită de vârstă și de urmaș, invaliditatea, accidentele de muncă și prestațiile pentru copii, dar nu asigurarea de sănătate. Este relevant mai ales pentru cine se mută să locuiască în România. Vedeți asigurările sociale israeliene când locuiți în România.

Comerț, investiții și zboruri

Comerț. Potrivit datelor raportate de Israel în baza COMTRADE a ONU, în 2025 comerțul cu bunuri dintre cele două state a totalizat circa 1,1 miliarde de dolari: importuri din România de circa 693 de milioane de dolari și exporturi către România de circa 386 de milioane de dolari.

Investiții. Potrivit Ambasadei României în Israel, companiile israeliene au investit în România în industrie, agricultură și irigații, imobiliare, tehnologie și sectorul bancar. La București activează de ani de zile dezvoltatori și investitori israelieni în rezidențial, birouri și hoteluri, așa cum documentează presa de afaceri locală. Pentru cine verifică un dezvoltator, asta înseamnă că există o experiență israeliană acumulată pe piață. Nu înseamnă că orice dezvoltator israelian merită încredere. Fiecare se verifică individual.

Turism. Potrivit Institutului Național de Statistică al României, în primele cinci luni ale lui 2025 Israelul a fost pe locul trei între țările care au trimis turiști în România, cu circa 60.500 de turiști.

Zboruri. Între aeroportul Ben Gurion și aeroportul Bucureștiului de la Otopeni există mai multe zboruri directe pe zi, operate de El Al, Wizz Air și TAROM, iar în unele sezoane și de alte companii. Zborul durează circa două ore și jumătate, iar cele două țări sunt în același fus orar. Frecvența variază de la un sezon la altul, iar în perioadele de tensiune de securitate companiile străine suspendă uneori zborurile. Mai multe în ghidul zborurilor din Israel spre București.

Locul României: Uniunea, Schengen, NATO și ratingul

• Uniunea Europeană: membru din 1 ianuarie 2007. Dreptul consumatorului și cel bancar sunt supuse și reglementării europene.
• NATO: membru din 29 martie 2004. Despre semnificația graniței cu Ucraina am scris în articolul despre România, NATO și război.
• Schengen: fără controale la frontierele aeriene și maritime din 31 martie 2024 și membru deplin din 1 ianuarie 2025. Vedeți România în Schengen.
• Euro: ținta oficială este 2029, dar România nu a intrat încă în mecanismul ERM II, iar ținta a mai fost amânată în trecut. Vedeți România și euro.
• Ratingul de credit: BBB- la S&P și Fitch și Baa3 la Moody's, toate cu perspectivă negativă. Este cea mai joasă treaptă din categoria investițională. S&P a confirmat ratingul la 3 octombrie 2026.

Atitudinea față de evrei și de Israel: imaginea echilibrată

România a parcurs un drum lung în asumarea trecutului ei. Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel, a stabilit în 2004 că între 280 de mii și 380 de mii de evrei au fost uciși în teritoriile aflate sub controlul României între 1940 și 1944. Guvernul României a adoptat raportul și, din 2004, marchează ziua de 9 octombrie drept Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului. În 2017, România s-a angajat să aplice definiția de lucru a antisemitismului adoptată de IHRA.

Comunitatea evreiască din România este mică: potrivit Congresului Mondial Evreiesc, circa 8.900 de evrei, cei mai mulți la București. Este activă, cu sinagogi, cașrut și educație. Despre aceasta, în articolul despre comunitatea evreiască din București.

Și acum datele mai puțin plăcute de citit. În sondajul realizat de Institutul „Elie Wiesel” în noiembrie 2025:

• 26% dintre respondenți ar prefera ca evreii să fie în România doar temporar sau deloc, față de 19% în 2021.
• 11% au spus că simt „teamă” față de evrei, față de 5% în 2021.
• Doar 5% au menționat România când au fost întrebați în ce țări a avut loc Holocaustul.

Institutul a raportat și o creștere fără precedent a discursului antisemit și a extremismului de dreapta în perioada electorală 2024-2025. Este un fapt care trebuie cunoscut, nu ascuns. Și observați cine îl publică: Institutul „Elie Wiesel” este o instituție guvernamentală românească. Un stat care își măsoară singur problema și publică rezultatele, chiar și când nu sunt măgulitoare, este un stat care o abordează.

Ce înseamnă în practică pentru un cumpărător israelian

Finanțarea. Pentru nerezidenți, finanțarea este de până la 70% de la o bancă din România, sub rezerva aprobării băncii, iar avansul este de cel puțin 30%. Aprobarea se analizează separat pentru fiecare cumpărător. Comparația cu finanțarea din Israel, într-un articol separat.

Impozite și raportare. Convenția fiscală stabilește o ordine, dar nu scutește. Raportarea în Israel este obligatorie, chiar și când ați plătit impozit în România. Consultați un contabil israelian înainte de semnare, nu după.

Terenul. Fără pașaport european, casa se înscrie pe numele dumneavoastră, iar terenul vine prin dreptul de superficie, înscris pe numele dumneavoastră în cartea funciară. Cu cetățenia unui stat al Uniunii, inclusiv cea română, puteți înscrie terenul însuși pe numele dumneavoastră. Ce se înscrie exact în fiecare variantă, în articolul despre înscrierea terenului pentru cumpărătorii israelieni.

Limba. O parte dintre documente vor fi în română, așa că este important să aveți alături pe cineva care să vi le traducă și să vi le explice. Alegeți un avocat care vă reprezintă doar pe dumneavoastră și pe care îl înțelegeți fără intermediari. Camera de Comerț Israel-România este o adresă pentru conexiuni de afaceri.

Riscurile: ce trebuie luat în calcul

Relațiile bune dintre state nu elimină riscul. Iată ce trebuie cântărit:

1. Riscul politic. În octombrie 2026, România nu are un guvern permanent: guvernul a fost demis printr-o moțiune de cenzură la 5 mai 2026, iar de atunci mai mulți candidați la funcția de prim-ministru nu au obținut majoritatea. Proprietatea și înscrierea nu depind de guvern, dar impozitele, dobânzile și cursul leului da. Vedeți criza politică din România.
2. Riscul valutar. Prețul și creditul ipotecar sunt în euro, iar venitul dumneavoastră este probabil în șekeli. O fluctuație a cursului euro față de șekel schimbă plata lunară efectivă, în ambele direcții. Vedeți plățile în euro și riscul valutar.
3. Birocrația. Notari, traduceri, apostilă, cod de identificare fiscală și cont bancar. Nimic din toate acestea nu este imposibil, dar totul ia timp, iar o cerere de cetățenie poate dura până la doi ani.
4. Riscul dezvoltatorului. Cazul Nordis, în care sute de apartamente au fost vândute sau înscrise de două ori, amintește ce se întâmplă când contractele nu sunt înscrise în cartea funciară. În urma lui a fost adoptată Legea 207/2025 („legea Nordis”), ale cărei reguli se regăsesc, din 25.8.2026, la art. 422 alin. (6)–(11) din Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (Legea 169/2026). Printre altele, notarul cere înscrierea contractului în cartea funciară până în următoarea zi lucrătoare, iar legea impune un cont bancar dedicat. Vedeți lista de verificare a Legii Nordis.
5. Riscul geopolitic. România se învecinează cu Ucraina, iar în Israel situația de securitate influențează zborurile. Niciuna dintre ele nu împiedică o cumpărare, dar merită luate în calcul la planificare.

În proiectul nostru

Compass on the Lake este un proiect de 29 de vile pe malul unui lac în Balotești, la nord de București, al dezvoltatorilor Moti Azulay și Ilan Leibovitch, avocat. Proiectul are autorizație de construire, iar predarea este etapizată, începând din decembrie 2027, pe etape. Un cumpărător fără pașaport european primește terenul prin drept de superficie, iar în contractul nostru acesta se constituie cu titlu gratuit. Ilan vorbește ebraică, engleză și română, dar reprezintă doar compania. Pentru propria reprezentare juridică, luați-vă un avocat al dumneavoastră.

Vreți să trecem prin întrebările dumneavoastră? Programați o întâlnire cu noi pe ZOOM sau față în față în Israel.

Întrebări frecvente

A rupt vreodată România relațiile cu Israelul?

Nu. România a recunoscut Israelul la 11 iunie 1948, iar în 1967 a fost singurul stat din Pactul de la Varșovia care a refuzat să rupă relațiile cu el. De atunci relațiile sunt neîntrerupte.

Există o convenție fiscală între Israel și România?

Da. Convenția a fost semnată la 15 iunie 1997 și se aplică din 1 ianuarie 1999. România impozitează prima chiria și câștigul din vânzare, iar Israelul acordă un credit până la nivelul impozitului israelian. Nu scutește de raportarea în Israel.

Acordul privind investițiile dintre Israel și România este încă în vigoare?

Potrivit bazei de date a tratatelor UNCTAD, da. A fost semnat la 3 august 1998 și a intrat în vigoare la 27 iulie 2003. Acordul din 2020 pentru încetarea tratatelor dintre statele Uniunii nu i se aplică, pentru că Israelul nu este membru al Uniunii.

Este nevoie de viză pentru a cumpăra o casă în România?

Nu. Israelienii intră în România fără viză, pentru o ședere de până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, în tot spațiul Schengen. Pentru a locui permanent în România este nevoie de un permis de ședere, iar acesta este un subiect separat de cumpărare.

Schimbă ceva cetățenia română la cumpărare?

Schimbă situația terenului: un cetățean al unui stat al Uniunii îl poate înscrie direct pe numele său. Fără cetățenie, casa se înscrie pe numele dumneavoastră, iar terenul prin drept de superficie. Cetățenia în sine este un proces separat, care poate dura până la doi ani.

Cât de mare poate fi finanțarea de la o bancă din România?

Până la 70% de la o bancă din România, sub rezerva aprobării băncii, iar avansul este de cel puțin 30%. Aprobarea se analizează separat pentru fiecare cumpărător.

Concluzia

78 de ani fără ruptură nu sunt o garanție pentru o tranzacție bună. Sunt însă o infrastructură: o convenție fiscală, un acord privind investițiile, un acord de securitate socială, Schengen și un zbor scurt. Tranzacția însăși se verifică după ce scrie în contract și în extrasul de carte funciară, nu după relațiile dintre guverne.

Moti Azulay, Compass Group Romania

Surse și date: Ambasada Israelului în România: relații bilaterale · Ministerul Afacerilor Externe al României, Ambasada României la Tel Aviv · Wilson Center: The Ransom of the Jews · Jewish Telegraphic Agency: vizita Goldei Meir, 1972 · The Jerusalem Post: Ceaușescu și pacea cu Egiptul · Guvernul României: memorandumul privind securitatea cibernetică · The Times of Israel: disputa ambasadei, 2018 · The Times of Israel: vizita lui Ciolacu, 17.10.2023 · TPS: Legea 86/2024 · The Times of Israel: contractul de apărare antiaeriană, 21.7.2025 · JNS: vizita președintelui Herzog, 29.6.2026 · The Times of Israel: declarațiile președintelui Dan · Romania Insider: investitori israelieni în imobiliarele din București · UNRIC: voturile statelor UE la ONU, 2023 · Biroul Central de Statistică al Israelului: evrei după țara de origine, 2020 (în ebraică) · Portalul legislativ român: Legea 21/1991 · UNCTAD: acordul de investiții Israel-România · EUR-Lex: acordul de încetare a tratatelor de investiții dintre statele UE, 2020 · Institutul Național de Asigurări din Israel: acorduri în vigoare · Trading Economics pe baza UN COMTRADE: exporturi și importuri · Romania Insider pe baza INS: turiști, 2025 · Comisia Europeană: România în Schengen · S&P via Yahoo Finance, 3.10.2026 · Raportul Comisiei Wiesel · IHRA: România · Brandeis Center: adoptarea definiției IHRA · Institutul „Elie Wiesel”: sondajul din 2025 · Europa Liberă: raportul Institutului Wiesel despre perioada electorală.

Acest articol are caracter informativ general și nu reprezintă consultanță juridică, fiscală sau financiară. Acordurile dintre state, legislația și datele se pot schimba. Înainte de cumpărare, vă recomandăm să consultați un avocat independent care vă reprezintă doar pe dumneavoastră și un contabil sau consultant fiscal israelian.